România în stare de urgenţă începând de luni. Ce presupune aceasta?

Anunţată sâmbătă seara de preşedintele Iohannis, starea de urgenţă care se va instaura începând de luni pe fundalul pandemiei de coronavirus presupune nu doar faptul că achiziţiile pot fi făcute mult mai rapid ci şi multe alte lucruri.

Printre ele, această stare de urgenţă dă statului posibilitatea de a restricţiona mai multe drepturi civile de dragul interesului general. Astfel, pe timpul stării de urgenţă care nu poate fi decretată pentru o perioadă mai lungă de 30 de zile, autorităţile pot restrânge drepturile fundamentale ale cetăţenilor, pentru „apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor”.

Restricţiile nu sunt însă doar pentru cetăţeni ci şi pentru preşedinte, de exemplu, obligat să renunţe la visul alegerilor anticipate, căci în timpul acestei stări Parlamentul nu poate fi dizolvat.

Cu toate acestea, nu orice drept poate fi restrâns şi niciun drept nu poate fi eliminat cu totul, arată Europa Liberă. Astfel, drepturile fundamentale care nu pot fi restrânse nici măcar în timpul stării de urgenţă sunt dreptul la viaţă şi accesul la justiţie. De asemenea, sunt interzise tortura şi tratamentele inumane şi degradante, precum şi condamnarea pentru infracţiuni care nu există în legea penală.

Pe timpul stării de urgenţă însă autorităţile militare sau civile împuternicite de preşedinte în acest sens pot face următoarele, conform ordonanţei de urgenţă 1/1999:

• să dispună depunerea temporară, la organele de poliţie de pe raza judeţului sau a municipiului Bucureşti, a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit.
• să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
• să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie
• să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
• să efectueze razii;
• să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
• să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezenţă nu se justifică;
• să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
• să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora.
• să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
• să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
• să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz
• să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate
• să emită ordonanţe militare sau ordine, după caz;
• să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute.