Raport CJI: O parte dintre posturile TV continuă să facă partizanat politic în campania electorală

Centrul pentru Jurnalism Independent şi-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală.
Nadine Gogu, preşedintele CJI
Nadine Gogu, preşedintele CJI (captură foto / privesc.eu)

Majoritatea posturilor de televiziune cu acoperire naţională şi regională reflectă relativ neutru campania pentru alegerile locale generale şi cele parlamentare noi din 20 octombrie 2019, se arată într-un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Trei dintre radiodifuzori continuă să facă partizanat politic, favorizând anumiţi concurenţi electorali, au concluzionat experţii în cel de al doilea raport de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală.

În total au fost monitorizaţi 10 radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, RTR Moldova, NTV Moldova, Accent TV, Pro TV, TV 8 şi Televiziunea Centrală. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audienţa/impactul (naţional, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).

În intervalul 28 septembrie – 4 octombrie 2019, la cele 10 posturi de televiziune monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent în campania electorală s-au menţinut următoarele tendinţe:

- majoritatea posturilor (7 din 10) au oferit acces relativ egal candidaţilor în alegeri, care au apărut în ştiri separate sau au fost menţionaţi în ştiri cu caracter electoral direct sau indirect;

- materialele electorale au fost, în mare parte, corecte şi echidistante;

- o bună parte din subiectele electorale s-au limitat la o singură sursă de informaţie, fără a trata subiectele în profunzime prin oferirea informaţiilor de context, includerea altor surse;

- majoritatea absolută a materialelor relevante au fost dezechilibrate din perspectiva egalităţii de gen, bărbaţii fiind citaţi de cele mai multe ori în materialele relevante;

- de cele mai multe ori, materialele nu au favorizat sau defavorizat evident vreun concurent electoral;

- postul public Moldova 1 a avut un comportament echilibrat, oferind acces majorităţii concurenţilor electorali în ştiri, fără a favoriza sau defavoriza evident vreun candidat în alegeri. Candidatul PSRM Ion Ceban a beneficiat de mai multe apariţii în context pozitiv, în raport cu alţi candidaţi;

- radiodifuzorii naţionali Prime TV şi Publika TV nu au favorizat masiv vreun candidat în alegeri, dar l-au defavorizat uşor pe candidatul ACUM/DA/PAS, Andrei Năstase, prin selectarea informaţiilor în context negativ;

- NTV Moldova şi Accent TV au continuat să-l promoveze masiv pe candidatul PSRM Ion Ceban, prin spaţiul acordat şi contextul pozitiv;

- la RTR Moldova s-a remarcat o favorizare uşoară a candidatului PSRM Ion Ceban, prin numărul relativ mare de materiale care au reflectat activităţile acestuia şi contextul pozitiv;

- Jurnal TV şi TV 8 au oferit spaţiu majorităţii candidaţilor care au desfăşurat activităţi de campanie, fără a favoriza sau defavoriza vreun concurent electoral;

- Pro TV a avut un comportament echilibrat, reflectând neutru marea majoritate a concurenţilor electorali. Candidatul PUN, Octavian Ticu, a beneficiat de o reflectare relativ mai pozitivă, în raport cu alţi candidaţi, fiind citat sau menţionat de mai multe ori;

- televiziunea Centrală a favorizat vădit reprezentanţii Partidului Politic Sor, care au fost reflectaţi de cele mai multe ori, de fiecare dată în context pozitiv.

Prin monitorizarea mass-media, CJI şi-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală şi accesul concurenţilor electorali la mass-media, precum şi să sesizeze instituţiile de reglementare cu privire la tendinţele în măsură să afecteze performanţa mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informaţii veridice, echidistante şi pluraliste.

Raportul de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Suedia, şi suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi al UKAID.