Putin aprobă decizia Gazprom de a 'sacrifica' Europa în favoarea pieţei interne

Compania rusă Gazprom, care garanta mereu în negocieri 'siguranţa şi continuitatea' livrărilor sale de gaz spre Europa, a recunoscut pentru prima dată că, din cauza gerurilor, Rusia nu-şi va putea onora contractele în vigoare cu Italia şi Polonia. Acest lucru i-a fost adus la cunoştinţă premierului rus Vladimir Putin, însă acesta nu a criticat, ci dimpotrivă, a lăudat acţiunile monopolului, care într-o perioadă electorală a acordat prioritate livrărilor de gaz de pe piaţa internă rusă. Potrivit cotidianului Kommersant, aceasta ar putea duce la deteriorarea relaţiilor cu Europa în domeniul energeticii şi la amenzi pentru Gazprom, dar şi la accelerarea construirii de gazoducte din Asia care să ocolească Rusia.

În timpul întrevederii pe care Putin şi vicepremierul său Igor Secin au avut-o sâmbătă cu membri ai conducerii Gazprom, aceştia din urmă au precizat că monopolul va livra în Europa cu circa 10 la sută mai puţin decât cantităţile de gaz stipulate în contracte, precizând că este vorba despre livrările 'spre Italia şi Polonia'. Este pentru prima dată când Gazprom recunoaşte că nu este în stare să onoreze, în situaţii de vârf, cererea europeană şi cea rusă la gaz: până acum, Gazprom afirma că Europa este cea care îi cere monopolului rus să livreze gaz peste cantităţile stipulate în contract, subliniază Kommersant.

Situaţia este una într-adevăr neobişnuită, afirmă analistul rus Mihail Krocemnkin, amintind că şi în iarna mult mai aspră a anului 2006 'Gazprom' şi-a onorat obligaţiile contractuale. De atunci, însă, monopolul a redus de la 40 la 10 miliarde de metri cubi pe an importul de gaz din Turkmenistan, iar în prezent sunt subalimentate două dintre gazoductele sale din vestul ţării, cu o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi pe an. În acelaşi timp, gazoductele dinspre Yamala, de unde se extrag 90 la sută din cantităţile de gaz pentru Gazprom, sunt pline până la refuz, iar acest lucru 'este o hibă a sistemului', constată expertul.

După darea în exploatare a gazoductului Nord Stream, în toamna anului trecut, capacităţile de export ale Gazprom au atins 210 de miliarde de metri cubi, însă în mod real acestea nu ajung nici măcar la un export de 180 de miliarde de metri cubi, despre care vorbea vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. În perioada gerurilor, un efect negativ îl are şi insuficienta dezvoltare a sistemului de depozite subterane de gaz al Rusiei. Toate acestea au făcut ca monopolul să nu fie în stare să-şi onoreze contractele, explică Mihail Krocemkin.

De altfel, Vladimir Putin nu vede în aceasta o mare problemă: după cum a declarat premierul rus sâmbătă, în perioada gerurilor piaţa internă 'este o prioritate pentru toţi energeticienii din Federaţia Rusă'. Este adevărat că, atunci când se contra cu Europa pe marginea preţurilor ridicate la gazul livrat prin conducte din Rusia (peste 400 de dolari pe mia de metri cubi), Gazprom sublinia mereu că principalul avantaj pe care îl oferă este continuitatea livrărilor.

Astăzi, în schimb, deficitul de gaz din Rusia este resimţit de opt ţări europene: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Grecia şi Italia. Cu cel mai mare deficit se confruntă Austria (30%), Italia (24%) şi Polonia (8%). De probleme în livrările de gaz din Rusia s-au plâns şi companiile germane RWE şi E.ON Ruhrgas, şi cea franceză GDF Suez, în timp ce compania de tranzit Bulgartransgas a atenţionat în legătură cu un deficit de gaz în Macedonia şi Turcia. La rândul său, compania poloneză PGNiG a declarat că 'aşteaptă explicaţii' de la Gazprom cu privire la cantităţile nelivrate.

Gazprom afirmă că problemele au apărut nu doar din vina sa, ci şi din vina ţărilor de tranzit: Ucraina preia mai mult gaz decât este prevăzut în contract (150-170 milioane de metri cubi în loc de 130 de milioane). În ceea ce priveşte Turcia, de unde vin de asemenea veşti cu privire la un asemenea deficit, aici se livrează chiar cu 6-8 milioane de metri cubi pe zi mai mult decât cantităţile stipulate în contract, dar că acestea 'se pierd undeva pe drum', au declarat reprezentanţi ai monopolului. Atât autorităţile Ucrainei, cât şi Bulgartransgas, care se ocupă de tranzitul de gaz spre Turcia, au infirmat aceste informaţii.

Chiar dacă Polonia şi Italia vor formula cereri de sancţiuni faţă de Gazprom, este puţin probabil ca sancţiunile pretinse să fie unele mari, opinează analistul rus Vitali Kriukov. Cu toate acestea, situaţia care s-a înregistrat în această iarnă va determina în mod sigur UE să iniţieze noi tentative de a-şi asigura importurile de gaz din Asia ocolind Rusia, consideră expertul.