Politicienii UE doresc pedepse dure pentru crearea şi răspândirea de “ştiri false”

Martin Schulz a solicitat ca în Europa să se aplice legi dure care să oprească răspândirea de ştiri false. Guvernul german doreşte deja să-şi elaboreze propria lege.
Martin Schulz
Martin Schulz (Frederick Florin/AFP via Getty Images)

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, au cerut duminică să se ia măsuri împotriva “ştirilor false”.

În interviuri separate cu presa, cei doi politicieni au discutat despre planurile concrete de a elabora legi care să interzică platformelor precum Facebook să răspândească ştiri fabricate prezentate ca ştiri reale. Cei doi au declarat că ştirile false sunt dăunătoare întrt-un stat democratic.

“Avem nevoie de un cadru legal sistematic”, a declarat Maas pentru ziarul Bild am Sonntag. Partidul de guvernământ CDU (creştin-democraţi) din care face parte Maas şi partenerii de coaliţie SPD (social-democraţi) şi-au anunţat deja intenţiile de a întocmi în luna ianuarie o nouă legislaţie pentru a opri răspândirea de ştiri false.

Schulz a oferit un plan mai concret susţinând că, pentru a lupta împotriva subminării democraţiei care are loc atunci când interesele străine crează ştiri false virale, este necesară o soluţie europeană şi nu doar una naţională. În acest scop, Schulz a sugerat că legile ar trebui să vizeze entităţi precum Facebook, unde se răspândesc o mare parte din ştirile false.

Preşedintele Parlamentului European a propus ca Facebook să creeze o linie de comunicare directă, care să funcţioneze nonstop pentru raportarea de ştiri false şi boţi dăunători, şi să fie penalizată dacă problemele nu sunt rezolvate cât mai repede. El a criticat ideea lansată de unele companii hi-tech că ele nu sunt altceva decât nişte canale.

Thomas Oppermann, care conduce SPD în Parlamentul german, a mers mai departe cu această chestiune. Discutând cu revista Der Spiegel, Oppermann a declarat că sunt necesare măsuri punitive dure pentru a forţa reţelele sociale să suporte partea lor de povară. Astfel, el a sugerat o amendă de 500.000 de euro dacă website-urile precum Facebook nu înlătură materialele dăunătoare într-un interval de 24 de ore de la anunţarea acestor materiale.

Chestiunea aşa-ziselor ştiri false a fost intens circulată şi dezbătută după alegerea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite. Administraţia Obama şi unele agenţii de informaţii americane au acuzat Rusia că a desfăşurat atacuri cibernetice în perioada alegerilor prezidenţiale cu scopul de a favoriza victoria lui Trump. De asemenea, Moscova a fost acuzată de crearea de ştiri false şi publicarea lor pe website-uri care imită design-ul unor entităţi media consacrate.

În condiţiile în care Germania va avea alegeri generale în 2017, există temeri în Berlin cu privire la o situaţia similară.

La rândul său, Facebook a lansat propria sa “vânătoare” de ştiri false, angajând aşa-zişi cercetători şi permiţând utilizatorilor săi să raporteze postările suspecte.

Dar unii analişti sunt îngrijoraţi că astfel de măsuri ar putea fi folosite pentru a reduce la tăcere anumite entităţi media care promovează ştiri reale, dar sensibile, care vizează diverse persoane publice, grupuri politice, companii multinaţionale, guverne şi chiar state.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe