“Penitentele”, misterioase pumnale de gheaţă ce "cresc" în deşert

Unul dintre cele mai bizare şi incongruente fenomene naturale de pe suprafaţa Pământului: lame masive în formă de pumnal de gheaţă aliniate vertical în mijlocul deşertului la peste 4000 metri altitudine.
Zăpadă penitente
Zăpadă penitente (Steve Schmidt / University of Colorado Boulder)

Natura ne poate prezenta imagini uluitoare şi uimitoare. Descoperirea gheţii în deşert este o raritate care ar putea părea o ficţiune ştiinţifică. „Penitentele” sunt unul dintre cele mai ciudate fenomene naturale care pot fi văzute pe suprafaţa Pământului: au forma unor turnuri sau coifuri din zăpadă şi gheaţă aliniate în mijlocul deşertului.

Penitente
Penitente (Wikipedia.org)

Aceste formaţiuni din gheaţă sunt numite "penitente" datorită aspectului lor alb şi ascuţit, care amintesc de credincioşii catolici care îşi acopereau feţele cu măşti conice în timpul ritualurilor religioase. Ele se formează la altitudini înalte în medii reci şi uscate şi se întâlnesc în principal în Anzii Cordilieri din Chile şi Argentina, la altitudini de peste 4.000 de metri deasupra nivelului mării.

"Aceasta este o zonă îndepărtată şi greu accesibilă", a declarat Steve Schmidt, profesor de ecologie şi biologie evolutivă de la University of Colorado Boulder (SUA) şi co-autor al unui studiu de cercetare pe vulcanul Llullaillaco.

Într-un mediu foarte uscat, cum ar fi deşertul, gheaţa nu se topeşte sub formă de apă, ci se evaporă direct, într-un proces numit sublimare, razele soarelui încălzind zăpada într-un anumit unghi, potrivit unui articol din BBC World.

Pe măsură ce gheaţa pierde masa, se formează fante curbe, ca dinţii unui cuţit. Pe fante se concentrează razele soarelui, astfel încât acestea se sublimează şi mai rapid.

Aceste formaţiuni ciudate, care pot măsura de la patru centimetri la cinci metri, cunoscute şi sub numele de zăpadă penitentă, sunt de fapt un refugiu pentru formele de viaţă minuscule. Într-un nou studiu publicat în "Arctic, Antarctic, and Alpine Research", o echipă de oameni de ştiinţă condusă de cercetători de la University of Colorado Boulder, a străbătut o zonă a celui de-al doilea vulcan ca înălţime din lume, vulcanul Llullaillaco din Chile, şi au descoperit microbi care şi-au "amenajat locuinţa" printre aceste fragmente de gheaţă.

„Au fost găsite alge în criosferă, atât în bucăţi de gheaţă cât şi de zăpadă, dar descoperirile noastre au demonstrat pentru prima dată prezenţa lor într-un mediu extrem, pe o suprafaţă foarte aridă“, a declarat cercetătorul de biologie microbiană Lara Vimercati. "Este interesant că majoritatea algelor de zăpadă găsite în acest loc sunt strâns legate de alte alge de zăpadă din medii alpine şi polare".

La o altitudine de aproximativ 5.000 de metri deasupra nivelului mării, penitentele de gheaţă de pe Llullaillaco au relevat pete de culoare roşie. Conform oamenilor de ştiinţă aceasta este o formă de activitate microbiană bazată pe pigmenţi în zăpadă şi formaţiuni de gheaţă.

Analizând probele în laborator, cercetătorii au identificat microbi pe genurile de alge Chlamydomonas şi Chloromonas. Este pentru prima dată, susţine echipa, când oamenii de ştiinţă au relatat despre viaţa microbiană pe aceste structuri ciudate de gheaţă.

„Având în vedere severitatea mediilor în care se găsesc, penitentele pot reprezenta oaze de viaţă, deoarece, împreună cu fumarolele (emisiune de gaze şi vapori combustibili provenită în urma activităţii vulcanice şi caracterizată prin temperaturi ridicate şi compoziţie chimică complexă/n.red), reprezintă surse de apă intermitente în aceste medii foarte aride“, susţin autorii.

Implicaţiile investigaţiei s-ar putea extinde şi mai mult, vorbind ipotetic. Formaţiuni analoge de penitente pământene s-au identificat pe Pluto şi pe luna Europa a lui Jupiter. Dacă fragmentele de gheaţă acţionează ca o oază de apă pentru viaţă în Anzii arizi, este posibil ca acelaşi lucru să se întâmple şi în alte locuri.

Articol ştiinţific de referinţă: Nieves penitentes are a new habitat for snow algae in one of the most extreme high-elevation environments on Earth, Lara Vimercati, Adam J. Solon, Alexandra Krinsky, Pablo Arán, Dorota L. Porazinska, John L. Darcy, Cristina Dorador & Steven K. Schmidt, Arctic, Antarctic, and Alpine Research, Published online: 12 Jun 2019, https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/15230430.2019.1618115

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință