OSCE cere Rusiei să închidă graniţa sa cu Ucraina


Maşini distruse într-o zonă rezidenţială din oraşul Mariupol din estul Ucrainei, 24 ianuarie 2015.
Maşini distruse într-o zonă rezidenţială din oraşul Mariupol din estul Ucrainei, 24 ianuarie 2015. (Captură Foto)

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a cerut Rusiei să îşi închidă graniţa cu Ucraina pentru a controla şi calma conflictul din regiunea de graniţă.

“Liderii ruşi au vorbit despre suportul lor pentru o rezolvare paşnică a conflictului din Ucraina”, a declarat marţi Ilkka Kanerva, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE.

“Ţinând cont de acea promisiune, cer Rusiei să îşi închidă graniţa pentru a opri fluxul de arme şi luptători – fie că sunt voluntari sau nu – care ar putea intra în estul Ucrainei. Armele avansate care sunt folosite de rebelii separatişti în Ucraina nu se materializează din aer”, a declarat Kanerva.

Apelul are loc după o intensificare gravă a violenţelor din estul Ucrainei, a declarat oficialul OSCE, făcând referire la un atac fatal al rebelilor separatişti asupra cartierelor cu civili din oraşul Mariupol, în cadrul căruia au fost ucişi 30 de oameni şi răniţi alţii 95.

După atacul asupra oraşului port Mariupol, secretarul de stat american John Kerry a cerut de asemenea Rusiei să îşi închidă graniţa cu Ucraina şi să oprească fluxul de arme şi bani către separatişti. “Altfel”, a avertizat Kerry, “presiunea SUA şi a comunităţii internaţionale asupra Rusiei şi ajutoarelor sale va creşte.”

Deteriorarea securităţii a determinat organizaţiile internaţionale, incluzând OSCE, NATO şi ONU, să convoace întâlniri de urgenţă.

Parlamentul Ucrainei a declarat marţi că Rusia este “un stat agresor” şi a cerut comunităţii internaţionale să pedepsească Kremlinul pentru “crimele sale împotriva umanităţii.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, lucru care i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent peste 5.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.