Opozanţii construirii mega-moscheii din Bucureşti acţionează din nou. 500 de cruci înfipte pe teren

Opozanţii ridicării unei mega-moschei în Bucureşti s-au mobilizat, sâmbătă după-amiază, într-un nou demers menit să oprească acest proiect. În jur de 200 de persoane au participat ieri la sfinţirea şi punerea a 500 de cruci pe terenul alocat construirii moscheii, relatează Mediafax.

Cele 500 de cruci au fost aduse, sâmbătă seară, într-o dubă, iar cetăţenii, unii dintre aceştia însoţiţi de copii în costum popular, au început să se adune după ora 18.00 la evenimentul mediatizat de organizatori pe Facebook.

Iniţiatorul demersului, Cătălin Berenghi, îmbrăcat în port popular, a declarat pentru Mediafax că a organizat evenimentul alături de Cătălin Ioan Gornic şi că au achiziţionat crucile, în valoare de 6.000 de lei, din fonduri proprii, dar şi cu ajutorul unei sponsorizări din America.

Berenghi a mai declarat că, prin ridicarea unei moschei pe terenul care ar fi aparţinut martirilor Brâncoveni, este umbrită jertfa voievozilor români care au luptat împotriva otomanilor.

"Românii fac acest gest pentru că ambasadorul Turciei a dat o declaraţie prin care spunea că dacă poporul nu doreşte această mega-moscheea ea nu se va mai face. După cum bine vedeţi poporul nu doreşte. (...) Nu este un real pericol, dar noi nu avem nevoie de această super moschee aici în centrul Bucureştiului, între SNSPA, căminele de la Agronomie, Româno-Americană. Chiar nu avem nevoie. Da, suntem de acord, cele 17 (moschei) care sunt să se renoveze, să fie funcţionale, să intre în legalitate şi cu asta basta, nimic mai mult", a spus Berenghi.

La eveniment au luat parte trei preoţi, unul dintre aceştia, care s-a recomandat drept monahul Timotei, a spus că ar trebui să ia atitudine înalţii prelaţi ai BOR, de la patriarh şi până la ultimul monah şi frate.

"Patriarhul, dimpotrivă, a respins această acţiune. Pentru că este părtaş la aşa ceva. Aceeaşi chestiune se întâmplă şi cu cardurile biometrice, buletine cu cip, Aceşti ierarhi nu sunt adevăraţii slujitori ai lui Hristos, ci slujitori ai masoneriei", a declarat preotul.

Reamintim că Patriarhia Română a condamant, printr-un comunicat de presă, un eveniment similar organizat luni de aceiaşi Cătălin Berenghi şi Cătălin Iona Gornic.

"Acţiunea provocatoare organizată în seara zilei de 14 septembrie 2015 contravine disciplinei canonice a clerului Bisericii Ortodoxe şi Legii Cultelor 489/ 2006 care stipulează că 'în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensă publică adusă simbolurilor religioase'. (art. 13)", a comunicat Patriarhia, la două zile după ce în jur de 200 de persoane au participat la sfinţirea şi montarea a o sută de cruci de lemn pe terenul alocat construirii mega-moscheei musulmane.

BOR a mai precizat că cei trei clerici care au sfinţit statuile nu au statut canonic, unul dintre aceştia fiind un preot pensionat din Bucureşti care a venit la eveniment fără binecuvântarea Bisericii şi urmează să fie cercetat pentru încălcarea regulamentelor bisericeşti şi doi monahi care au participat şi la protestele spontane din localitatea Pungeşti, judeţul Vaslui, în urmă cu doi ani. Unul din cei doi monahi a fost exclus din obştea mănăstirii Petru Vodă, judeţul Neamţ iar cel de al doilea monah este din judeţul Vaslui, fără apartenenţă canonică la o obşte monahală.

Guvernul a adoptat, pe 27 mai, o hotărâre în care a prevăzut să ofere Muftiatului cultului musulmanilor, pe o perioadă de 49 de ani, un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, lângă Romexpo, pentru construirea unei moschei de mari dimensiuni, cu o capacitate de 2.000 de persoane.

Decizia, susţinută puternic de premierul Ponta, a stârnit valuri de critici, opozanţii acestui proiect susţinând că această moschee poate deveni un pericol pentru siguranţa naţională, existând riscul să atragă o mulţime de musulmani fanatici, adepţi ai jihadului şi capabili oricând să ucidă.

Unii dintre cei mai fervenţi opozanţi ai ridicării moscheei, Berenghi şi Cătălin Ioan Gornic, au încercat, iniţial, să împiedice construirea edificiului îngropând un porc pe terenul alocat de Guvernul Ponta moscheii, în ideea că Muftiatul nu-şi va mai face lăcaş pe pământ "pângărit" cu porc.

Gestul lor nu a avut însă rezultatul scontat. Deşi obiceiurile islamice interzic ridicarea unei moschei pe pământ spurcat de porc, Muftiul Murat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România, a susţin că din punct de vedere ritualic, gestul este egal cu zero şi nu poate fi apreciat drept pângărire.

Cei doi opozanţi ai construirii moscheei nu au dezarmat şi au adus pe teren alţi câţiva porci vopsiţi în culorile tricolorului, după care au decis să instaleze acolo o cruce susţinând că astfel terenul este profanat şi moscheea nu mai poate fi ridicată.

Nemulţumit de cele întâmplate, premierul Ponta, cel care a aprobat concesionarea terenului către Muftiat, i-a cerut secretarului de stat pentru Culte, Victor Opaschi, să depună plângere la Poliţie împotriva celor doi cetăţeni. "Să faceţi plângere împotriva ălora!", i-a transmis premierul.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.