EXCLUSIV. Lider musulman: „Muftiul nu a făcut nimic pentru moscheile din Dobrogea, ci doar dezbină comunitatea“ (interviu)

Muftiul Iusuf Murat a justificat într-un interviu acordat Hotnews construirea mega-moscheei la Bucureşti prin necesitatea închiderii a peste 17 centre culturale islamice cu locuri de rugăciune care au apărut în ultimii 10 ani în Bucureşti, geamii clandestine care nu sunt avizate ca moschei şi care ar putea propaga în comunitatea musulmană idei fundamentaliste.“Muftiul nu a făcut altceva prin toate aceste declaraţii decât să pună o ţintă în spatele tuturor musulmanilor din România care nu sunt etnici turco-tătari, singurii pe care îi consideră moderaţi şi care respectă tradiţiile islamice în opinia sa“, a reacţionat Abu al-Ula Al-Ghiti, preşedintele Centrului Cultural Islamic Islamul Azi, într-un amplu interviu acordat Epoch Times. El îl acuză pe Muftiu că se foloseşte de moschee pentru a dezbina comunitatea musulmană şi a-i denigra pe musulmanii imigranţi din România şi că nu a făcut nimic pentru revigorarea moscheilor dărăpănate din Dobrogea.

Epoch Times: Guvernul român a acordat recent un teren cu o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi Muftiatului Cultului Musulman din România pentru a construi o moschee. Consideraţi că este nevoie de construirea unei astfel de moschei la Bucureşti sau prioritar pentru comunitatea musulmană era cimitirul?

Bineînţeles, este nevoie de construirea unei moschei în Bucureşti. Numai la rugăciunea de sărbătoare de pe stadionul Dinamo au participat 6.000 de persoane. Numărul musulmanilor este în creştere datorită mai multor factori: generaţiile de musulmani stabilite aici înainte şi imediat după 1989 sunt deja bunici, numărul imigranţilor din ţări cu populaţie majoritar musulmană a crescut, la care se adaugă şi musulmanii români convertiţi, al căror număr nu trebuie neglijat.

Şi cimitirul este o prioritate pentru că în acest moment, deşi muftiul este direct responsabil pentru amenajarea unui cimitir, nu a reuşit decât să dezbine comunitatea. În cimitirul aflat sub patronajul sau nu îşi găsesc loc de veci decât cetăţenii turci sau unii tătari mai înstăriţi. Toţi ceilalţi musulmani trebuie îngropaţi în cimitirul amenajat de exact acele fundaţii blamate de muftiu că ar funcţiona ilegal. Este foarte greu să discernem care este mai urgent: un cimitir sau o moschee. În momentul în care locurile de veci de la Străuleşti 2 se vor fi terminat, cu siguranţă cimitirul va deveni extrem de urgent.

Muftiul Iusuf Murat a susţinut că în ultimii 10 ani au apărut în Bucureşti cel puţin 17 centre culturale islamice cu locuri de rugăciune, geamii clandestine care nu sunt avizate ca moschei şi de aici pot fi propagate în comunitatea musulmană ideile fundamentaliste. ”Ne-am dori să construim o moschee destul de încăpătoare, ca moscheile celelalte, care sunt controlate de anumite organizaţii non-guvernamentale şi care nu sunt autorizate de Muftiatul Cultului Musulman sau de Secretariatul General pentru Culte, să le controlăm şi să le închidem pe celelalte. Este un lucru în beneficiul societăţii şi cine împiedică acest proiect, periclitează siguranţa locuitorilor municipiului Bucureşti”, a declarat acesta pentru Hotnews. Cum apreciaţi motivarea Muftiului pentru construirea moscheei? De ce vrea acesta să închidă celelalte geamii?

Într-adevăr, există sau au existat de-a lungul acestor ani în jur de 17 centre islamice în Bucureşti, dar problema principală a muftiului nu sunt ele în totalitate, ci una în special, cea care are cele mai multe activităţi din cele pe care muftiul ar fi trebuit să le iniţieze şi coordoneze. Chiar dacă includem în această listă şi sălile de rugăciune (care constau într-o încăpere curată unde se adună musulmanii pentru rugăciune, nefuncţionând ca centru, neavând nicio altă activitate în afară de această rugăciune), numărul lor nu ajunge la 17, ci maxim 13. Geamii clandestine este un termen tendenţios. Acestea sunt centre culturale, cu activităţi foarte diverse, care au şi săli speciale, dedicate împlinirii rugăciunii în comun. Acest lucru pot să-l fac şi în casa mea, să dedic o încăpere unde eu şi vecinii mei ne adunăm pentru rugăciune. Trebuie să obţinem aprobare de la domnul muftiu pentru a ne ruga împreună? Ele nu sunt moschei pentru că nu ar împlini în primul rând normele islamice privind moscheile.

Din acest punct de vedere, nici noua moschee nu le-ar împlini, din moment ce pământul pe care se construieşte este acordat musulmanilor pe termen de 49 de ani, după care, dacă statul român doreşte, poate să construiască pe acelaşi teren ce doreşte, nu neapărat o clădire de uz public/comunitar, aşa cum prevede legea islamică. De-a lungul timpului, muftiul a vizitat aceste centre (Asociaţiile culturale islamice n.r), a făcut rugăciune în aceste centre, a organizat pelerinaje împreună cu unul dintre centre, a participat la activităţile lor, fără să pomenească de ceva ilegal, extremism sau terorism ani de zile. Înainte lăuda activităţile acestor centre căci serveau musulmanii comunităţii şi primea cu dragă inimă ajutoarele enorme din partea acestora. De ce în momentul în care robinetul fondurilor ce se duceau către el s-a închis, el s-a răzgândit, şi-a schimbat declaraţiile şi convingerile?

Muftiul a declarat în mai multe ocazii cum că în România ar exista susţinători ISIS (declaraţie retrasă ulterior doar de pe pagina de Facebook a muftiatului), că în centrele islamice din Bucureşti se propagă idei fundamentaliste etc. Centrele islamice fac publice mereu toate predicile, cursurile, broşurile. Muftiul nu aduce niciodată dovezi pentru acest lucru, dar noi avem cea mai puternică dovadă: autorităţile române competente nu au susţinut niciodată ideile sale. Dacă în aceste centre s-ar propaga astfel de idei, ele ar fi fost de mult închise, iar cei care le conduc expulzaţi. Vedem în presă anumite cazuri de cetăţeni străini, bănuiţi de acte de terorism sau instigare, care sunt expulzaţi. Aceştia nu au frecventat aceste centre, ei nu au avut legături cu cei de la centrele islamice şi nici nu au susţinut că cei de aici i-ar fi instigat, ajutat sau măcar ascultat.

"Majoritatea moscheilor (peste 80 în Dobrogea) aflate sub patronajul muftiului sunt închise 363 de zile pe an, cu lacăt pe poartă"

Chiar George Maior, fostul director al SRI, a afirmat că nu moscheile şi centrele islamice sunt medii de propagare a ideilor fundamentaliste şi nici locul în care aceştia se pregătesc ori se antrenează. Cei care frecventează aceste centre au vieţi publice, cunoscute de toţi ceilalţi, nu au probleme cu legea, sunt stabiliţi aici de peste 25 de ani, timp în care nu au îndemnat la izolare, ci la integrare, la respectul legilor, la contribuţia pozitivă în societate. Muftiul nu a făcut altceva prin toate aceste declaraţii decât să pună o ţintă în spatele tuturor musulmanilor din România care nu sunt etnici turco-tătari, singurii pe care îi consideră moderaţi şi care respectă tradiţiile islamice. Aceste centre islamice, în majoritatea lor, sunt deschise către nevoile comunităţii musulmane din Bucureşti, indiferent dacă este vorba despre turco-tătari, turci, arabi, pakistanezi etc.

În timp ce majoritatea moscheilor (peste 80 în Dobrogea) aflate sub patronajul muftiului sunt închise 363 de zile pe an, cu lacăt pe poartă (există poze şi video din moscheile din Dobrogea, închise, dărăpănate), muftiul se îngrijorează că sunt musulmani care fac rugăciune în locuri pe care el nu şi-a pus parafa. În cele două mandate ale sale, muftiul nu a făcut nimic pentru revigorarea moscheilor părăsite, motivarea imamilor pentru a-şi face datoria în aceste sate şi comune, nu s-a îngrijit de nevoile lor, ci s-a ocupat numai de propria sa imagine şi să dezbine musulmanii, denigrând public musulmanii convertiţi (care sunt pentru el instabili psihic, deşi absolut toate religiile s-au răspândit prin convertire) şi musulmanii imigranţi (care sunt periculoşi, terorişti şi extremişti).

Prin declaraţiile sale Iusuf Murat nu a făcut decât să creeze o imagine urâtă musulmanilor din România în faţa societăţii româneşti şi să instige membrii comunităţii unii împotriva celorlalţi. Tot din cauza afirmaţiilor lui iresponsabile, Muftiul a pus România într-o situaţie diplomatică delicată, după ce a afirmat că în şase state arabe se predă islamul extremist, ceea ce a dus la o reacţie a ambasadelor. Din păcate nu există niciun for superior care să amendeze declaraţiile sale, comunitatea fiind neputincioasă în faţa oricărei declaraţii ori decizii a muftiului. Muftiul doreşte să capitalizeze orice ocazie pentru denigrare şi dezbinare.

Abu al Ula al Ghiti este preşedintele Centrului Cultural islamic Islamul Azi.

Va urma partea a doua a interviului despre pericolul radicalizării comunităţii musulmane din România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.