ONU: Oamenii ar putea provoca dispariţia unui milion de specii. Soluţia? Globalismul

Defrişare
Defrişare (Corupţia Ucide, Facebook)

ONU a publicat luni un raport de 1.500 de pagini privind biodiversitatea care a susţinut că oamenii ucid planeta şi populaţiile de animale şi plante, în condiţiile în care un milion de specii se confruntă cu extincţia în doar câteva decenii. Întocmirea raportului a durat 3 ani.

Totuşi, potrivit raportului, omenirea poate opri distrugerea printr-o „schimbare transformatoare” care s-ar putea traduce prin înlocuirea suveranităţii naţionale şi a autodeterminării naţiunilor cu „globalismul”.

„Sănătatea ecosistemelor de care depindem noi şi toate celelalte specii se deteriorează mai mult ca niciodată”, a declarat Sir Robert Watson, preşedinte al Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES), care a produs raportul. „Erodăm chiar fundaţiile pentru economiile şi vieţile noastre, pentru securitatea noastră alimentară, pentru sănătatea noastră şi calitatea vieţii din întreaga lume.”

Watson a adăugat: „Raportul ne mai spune că nu este prea târziu să schimbăm ceva, dar numai dacă începem acum, la fiecare nivel, de la cel local până la cel global. Prin ‘schimbare transformatoare’, natura încă poate fi protejată, restaurată şi folosită în mod sustenabil – acest lucru este de asemenea important pentru atingerea majorităţii celorlalte obiective globale. Prin schimbare transformatoare înţelegem o reorganizare a sistemului la nivelul factorilor tehnologici, economici şi sociali, inclusiv paradigme, obiective şi valori”.

În introducerea raportului se precizează: „În pofida progresului realizat în ceea ce priveşte protejarea naturii şi implementarea politicilor, raportul mai descoperă faptul că obiectivele globale pentru conservarea şi utilizarea sustenabilă a naturii şi pentru atingerea sustenabilităţii nu pot fi satisfăcute de către traiectoriile actuale. Obiectivele pentru anul 2030 şi mai departe pot fi obţinute doar prin schimbări transformatoare la nivelul factorilor economici, sociali, politici şi tehnologici”.

Deşi ONU îşi prezintă raportul ca fiind “ştiinţific”, autorii şi susţinătorii săi promovează schimbarea climatului ca un fapt cert şi laudă mişcările politice care îmbrăţişează ideologia încălzirii globale produse de om.

Watson a afirmat: „Am văzut deja primele mobilizări de acţiuni şi iniţiative pentru schimbarea transformatoare, precum politici inovative promovate de multe ţări, autorităţi locale şi companii, dar în special de către tineri din întreaga lume. De la tinerii formatori de opinie de nivel global din spatele mişcării #VoiceforthePlanet până la grevele studenţeşti pentru climat, există un curent de înţelegere că este nevoie de acţiuni urgente dacă dorim să asigurăm ceva care se aseamănă cu un viitor sustenabil”.

Introducerea raportului include câteva puncte cheie, precum dovezi privind elemente ale progresului uman pe care raportul le consideră drept o ameninţare:

- o creştere de 300% a producţiei de culturi agricole începând cu anul 1970

- sporirea cu 3% a preschimării suprafeţelor de pământ în teren agricol în perioada 1992-2015, în mare parte în detrimentul pădurilor

- +/- 13 milioane de locuri de muncă în industria forestieră

- expansiune de 50% a agriculturii care a avut loc în detrimentul pădurilor

- 1% din întreaga suprafaţă de pământ este folosită pentru minerit, însă industria are efecte negative semnificative asupra biodiversităţii, emisiilor, calităţii apei şi sănătăţii umane

- +/- 6.500 de instalaţii de minerit petrol şi gaze în largul mării (în 53 de ţări).

Mass media a prezentat predicţiile neplăcute ale raportului, inclusiv Associated Press, care a găsit experţi care să încline balanţa în favoarea concluziilor raportului:

„Fără să îşi dea seama, umanitatea încearcă să înăbuşe propriul viitor şi viitorul planetei”, a declarat biologul Thomas Lovejoy de la Universitatea George Mason, care a fost numit naşul biodiversităţii datorită cercetărilor sale. Totuşi, Lovejoy nu a fost inclus în raport.

„Diversitatea biologică a acestei planete a fost afectată cu adevărată şi aceasta este ultima noastră şansă de a aborda întreaga problemă”, a afirmat dr. Lovejoy.

„Statele membre ale Plenarei IPBES au recunoscut acum că, prin însăşi natura sa, schimbarea transformatoare se poate aştepta la opoziţie din partea celor cu interese în status quo-ul [actual], dar şi că o astfel de opoziţie poate fi depăşită pentru binele public mai amplu”, a afirmat Watson.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință