Noul Cod Silvic va combate defrişările masive, ilegale din România

Un deal defrişat ilegal din Piatra Craiului, 10 mai 2010.
Un deal defrişat ilegal din Piatra Craiului, 10 mai 2010. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Noul Cod Silvic al României va aduce modificări menite să combată defrişările ilegale care au despădurit peste 366.000 de hectare de pădure, în ultimii 20 de ani, paguba fiind estimată la peste 5 miliarde de euro, conform unui raport al Curţii de Conturi.

Din cauza lipsei unor reglementări dure şi eficiente în acest domeniu, în România se taie peste 41 de hectare pe zi, marea majoritate a acestora fiind tăieri ilegale, conform unui studiu realizat de Greenpeace. O marte parte din acest lemn a luat drumul străinătăţii spre Asia, Africa de Nord şi Europa, la preţuri mult mai mari decât cele din ţară, mai explică statisticile Curţii de Conturi.

Propus de Departamentul pentru Apă, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului, Noul Cod Silvic al României va fi dezbătut pe parcursul acestei săptămâni în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor.

Principalele modificări vizează comercializarea lemnului căruia nu i se poate dovedi provenienţa, adică tăiat ilegal, protejând astfel pădurile de o parte din hoţii de lemne.

Un sistem electronic va urmări traseul lemnului, care va ajuta la depistarea cantităţii lemnului vândut comparativ cu cel aprobat pentru tăiere, iar vinovaţii vor putea fi sancţionaţi penal.

Pe lângă aceste modificări, Romsilva se va obliga să asigure paza gratuit pentru micii proprietari de pădure care nu îşi păzeau pădurea şi era furată.

"Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. În acest moment lucrăm la o strategie privind mărirea suprafeţei de pădure. Aceasta are drept obiectiv împădurirea terenurilor degradate, versanţilor pentru reducerea riscului la inundaţii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunării şi a perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. Avem în fondul de ameliorare fonduri pentru aceste proiecte, finalizăm ghidurile pentru ca primăriile, persoanele fizice, consiliile judeţene să poată accesa finanţări pentru realizarea împăduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri", a menţionat Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

Pe lângă problemele de mediu şi dezechilibrele provocate ecosistemului din ţara noastră, defrişările masive pot conduce şi la alte probleme.

"Odată cu tăierile masive de păduri, inundaţiile sunt din ce în ce mai intense şi mai distructive şi este nevoie de investiţii foarte mari pentru a apăra viaţa şi bunurile oamenilor", spun reprezentanţii ministerului.

Realizarea împăduririi, una din metodele prin care daunele produse pot fi remediate parţial este foarte scumpă şi greu de pus în practică din cauza timpului de creştere. Pentru o zonă de 700 de hectare defrişate ilegal costurile pe împădurire se ridică la circa 3 milioane de euro.

O nouă lege care poate ajuta în acest sens a fost adoptată de curând de guvern. Conform acesteia, la naşterea unui copil primăria locală se face responsabilă să planteze un copac.