Nicolae Idu: Oamenii politici şi autorităţile locale din România au o responsabilitate deosebită în procesul de comunicare europeană

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Nicolae Idu a declarat marţi, pentru Epoch Times că politicienii din România “care sunt dedicaţi procesului de integrare europeană” împreună cu autorităţile locale trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea comunicării europene, prin care să încerce să crească gradul de informare al românilor cu privire la drepturile şi iniţiativele civice pe care le pot avea ca cetăţeni europeni.

Declaraţia lui Nicolae Idu vine în contextul în care la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România a fost prezentat cel mai recent Eurobarometru, realizat la cererea CE pe baza unor date culese în noiembrie 2012, potrivit căruia numai unul din patru din români (25%) cred că sunt destul de bine informaţi cu privire la chestiunile europene, la o diferenţă în minus 6% faţă de media europeană care este de 31%.

“Un rol important îl vor juca şi trebuie să-l joace oamenii politici care sunt dedicaţi procesului de integrare europeană şi mă refer aici nu doar la europarlamentari, pentru că dânşii au evident această obligaţie de a petrece o bună perioadă din activitatea dumnealor, din timpul pe care-l au în zonele în care îşi exercită reprezentativitatea sau de unde le provine reprezentativitatea, pentru că o exercită în Parlamentul European. O responsabilitate esenţială revine autorităţilor naţionale, prin acestea nu înţeleg doar în acest context nou, instituţional, Ministerul de Externe, ci înţeleg şi autorităţile locale. Autorităţile locale au o responsabilitate deosebită în procesul de comunicare europeană şi noi încercăm să atragem cât mai mulţi reprezentanţi de la acest nivel în acest proces. Evident, membrii Parlamentului României de asemeni joacă un rol important şi recent am avut o întâlnire la Comisia de afaceri europene din Senat şi am stabilit cu această ocazie că vom desfăşura activităţi comune de comunicare în teritoriu”, a afirmat Nicolae Idu, pentru Epoch Times.

Şeful Reprezentanţei CE în România: Românii trebuie să aibă o atitudine proactive în procesul de comunicare europeană

Întrebat de un reporter Epoch Times dacă această lipsă de informare poate fi corelată cu cu lipsa unor strategii eficiente de informare sau este cauzată de absenţa interesului românilor de a căuta surse de informare, şeful reprezentanţei CE în România a precizat că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a spori gradul de informare care a fost afectat şi de limitarea resurselor financiare, în contextul crizei existent la nivel European.

“Dar acest procent de 25% înseamnă şi faptul că trebuie să depunem eforturi mai multe. Ele vin cumva din nou într-o anumită contradicţie pentru ca procesul de criză la nivel european a generat în toate componentele naţionale sau europene o limitare a resurselor financiare şi a altor tipuri de resurse materiale, inclusiv cele folosite pentru procesul de comunicare europeană. Dar încercăm să suplinim această diminuare a resurselor cu eforturi substanţiale”, a argumentat, pentru Epoch Times, Nicolae Idu.

Oficialul a mai adăugat că românii ar putea într-adevăr să aibă “ o atitudine proactivă” în procesul de comunicare europeană, pentru că, în general, un cetăţean mai bine informat poate “identifica mai bine oportunităţile din perspectivă economică şi socială.”

“Este important ca receptorul informaţiei să aibă o atitudine proactivă, să fie interesat să acceseze această informaţie, să îi trebuiască această informaţie, fie din perspectiva carierei profesionale, educaţiei, fie pur si simplu pentru că înţelege că un cetăţean român, cetăţean european îşi poate identifica mai bine oportunităţile din perspectivă economică şi socială, fiind bine informat”, a completat şeful Reprezentanţei CE în România, pentru Epoch Times.

În ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare a comunicării europene în ţara noastră, Nicolae Idu a explicat că există programe ample de informare lansate de Reprezentanţa CE în România, cu privire la diferite politici europene.

În plus, instituţia a lansat în urmă cu două săptămâni “o nouă generaţie de centre de informare Europe Direct, împreună cu centrele de informare din cadrul diferitelor instituţii, inclusiv al universităţilor”, având în total aproximativ 70 de centre de acest gen pe teritoriul României.

Tot pentru a creşte gradul de informare al cetăţenilor români, Reprezentanţa CE în România are şi “Team Europe” care sunt de fapt reţele de conferenţiari şi lectori care participă la dezbateri în teritoriu, cât şi o echipă “Euro Team” care se ocupă cu comunicarea în problematica referitoare la aderarea ţării noastre la zona euro.

Pe lângă toate acestea Reprezentanţa CE în România are un newsletter care, potrivit lui Nicolae Idu, “ajunge pe masa fiecărui primar şi funcţionar local din cele mai mici comune sau sate. Ajunge în zona unde îşi desfăşoară activitatea oameni de afaceri care nu sunt neapărat localizaţi în marile concentrări industriale. Ajunge în şcolile, tot aşa, din zone mai puţin populate şi care nu sunt în strânsă legătură cu marile centre economice şi politice. Prin urmare, încercăm să folosim toate aceste instrumente.”

Nicolae Idu a precizat, pentru Epoch Times, că “actorul cel mai dinamic” în procesul de informare al cetăţenilor români cu privire la Uniunea Europeană este mass-media, cu care reprezentanţa CE în România are un raport de parteneriat foarte bun.

“Am lăsat la urmă poate actorul cel mai dinamic şi din perspectiva noastră sub raportul parteneriatului, deci mass-media este poate cel mai important partener al nostru, care livrează această informaţie, fie pe ecran, în casa fiecăruia, fie prin alte mijloace media şi care furnizează o informaţie, aş spune eu, în general de foarte bună calitate, la timp şi care reuşeşte să trezească interesul cetăţeanului European. Sperăm să putem conlucra în continuare, să ne putem baza în continuare pe parteneriatul nostru general cu mass-media”, a concluzionat, pentru Epoch Times, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Eurobarometru: Doar 51% dintre români declară că se simt cetăţeni europeni

Conform celui mai recent Eurobarometru prezentat marţi de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, doar 51% dintre români declară că se simt cetăţeni europeni, comparativ cu media europeană de 63%.

Astfel, România se plasează, alături de state precum Marea Britanie (-48%), Bulgaria (-47%) şi Grecia (-46%), între ţările în care, în rândul cetăţenilor există cel mai scăzut grad de identificare cu calitatea de cetăţean european.

Cel mai înalt nivel de identificare cu această calitate de cetăţean european se regăseşte în rândul cetăţenilor din Luxemburg (87%) şi Finlanda (78%). State membre cu procente de peste 70% sunt Estonia şi Spania (73%), Germania, Danemarca şi Polonia (74%), precum şi Malta (76%).

Un procent de 35% dintre români susţin că îşi cunosc drepturile de cetăţean european, iar 67% şi-au exprimat interesul pentru obţinerea unor informaţii suplimentare despre cetăţenia europeană. Cifrele care măsoară intenţia românilor sunt cu cinci puncte procentuale mai ridicate decât media statelor membre.

Una dintre concluziile raportului Reprezentanţei CE în România este că "politica de criză, definită prin măsuri de austeritate şi politici structurale, i-a determinat pe români să trateze cu scepticism valorile legate de realizările Uniunii Europene.

Românii doresc să cunoască mai multe detalii în principal despre dreptul de a putea munci într-un alt stat membru, cel mai ridicat procent de 51%, ei transferând cel mai probabil nemulţumirea unei insuficiente coordonări de politici sociale în propria ţară în sfera dorinţei de a emigra.

Un procent de 45% dintre români sunt interesaţi de posibilitatea de a-şi duce traiul într-un alt stat membru, un aspect puternic corelat cu posibilitatea de a migra către o piaţă de muncă externă fiind şi serviciile de asistenţă medicală, respectiv 34%.

Procente similare pentru munca într-un alt stat membru sunt întâlnite şi în cazul vecinilor: Bulgaria (60%) şi Ungaria (56%). Se poate vorbi astfel despre un trend geografic şi istorico-social al ţărilor aflate sub regimul comunist până la sfârşitul anilor ‘90, recunoscute pentru un exod masiv al forţei de muncă către ţările vestice, potrivit concluziilor studiului prezentat la Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

La întrebarea “Dacă ar dori să folosească Iniţiativa Cetăţenească”, un instrument pe care cetăţenii europeni îl pot utiliza, în anumite condiţii, în procesul de legiferare din Parlamentul European, 23% dintre respondenţii români au precizat că da.

Cele mai implicate state membre în acest proces civic sunt Cipru (43%), Grecia (36%), Irlanda (33%) şi Belgia (30%), iar cele mai sceptice în această privinţă sunt Germania (15%), Bulgaria şi Ungaria, fiecare cu un procent de 16%, Marea Britanie şi Portugalia, fiecare cu 20%.
Conform sondajului, domeniile în care ar fi cel mai probabil ca românii să utilizeze această iniţiativă sunt cele incluse în sfera politicilor sociale, precum ocuparea forţei de muncă (58%), educaţia (39%) şi pensiile (37%). Toate aceste valori sunt reflexii ale nevoii de stabilitate economică şi a unor politici care să restructureze piaţa locurilor de muncă, potrivit Eurobarometrului.

Legat de sursele de informare, 97% dintre români folosesc ca principală sursă de informare televizorul, respondenţii precizând că se uită de cel puţin o dată pe săptămână la emisiuni transmise în acest mod.

La o diferenţă destul de mare, urmează presa/ziarele (51%), radio (64%), internet-ul (accesat de 43% dintre respondenţi) şi reţelele de socializare (folosite de către 28% dintre romani).

Consultarea şi informarea cu privire la chestiunile politice naţionale este realizată în primul rând cu ajutorul televizorului (94%), urmat de presă/ziare (46%), radio (44%) şi internet (23%). Un trend ierarhic similar există şi în ceea ce priveşte informaţiile despre chestiunile politice europene - televizor (88%), presă/ziare (43%), radio (41%) şi internet (22%).

Eurobarometrul pentru România a fost realizat în perioada 2 noiembrie – 18 noiembrie 2012 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.014 persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de /- 3,08% pentru un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei ţări candidate-Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia-, plus Comunitatea Cipriotă Turcă.

Sondajul Eurobaromentru 78 a fost realizat sub coordonarea TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene.