Creşte TVA-ul! Bolojan anunţă noile taxe: Dacă nu facem asta, nu vom mai putea plăti pensiile şi salariile

Premierul Ilie Bolojan a ieşit în conferinţă de presă, miercuri seară, pentru a le explica românilor de ce este nevoit să impună o serie de măsuri fiscale pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată şi "să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu putem să ni-l permitem pentru ţara noastră, pentru că pagubele vor fi incomparabil mai mari pentru cetăţeni". Ar urma să fie adoptate trei pachete de măsuri pentru a fi ţinut în frâu deficitul bugetar.

"Sunteţi astăzi la această conferinţă de presă. Am convocat-o pentru că suntem în faţa unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează ţara noastră. Aşa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul şi absorbţia fondurilor europene sunt cele două urgenţe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. De ce este corectarea deficitului o urgenţă şi o prioritate naţională? Pentru că, aşa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din ţările Uniunii Europene şi am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani.

Cel mai mare, dacă vă aduceţi aminte, a fost în 2010, puţin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut. A fost de 9,4% şi vă rog să vă aduceţi aminte pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19% la 24% şi să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%", a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit prim-ministrului, suntem într-o situaţie nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea şi nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.

"Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situaţia. Din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-am împrumutat. Vă rog să vă gândiţi dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câştigă, cât ar putea rezista. Şi extrapolaţi această situaţie la nivelul unei ţări şi înţelegeţi în ce situaţie este România. Nu mai putem continua în felul acesta.

Dacă nu am face nimic sau am amâna foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, ar însemna că creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor pentru că nu putem funcţiona altfel, nu ne-ar mai împrumuta şi, deci, nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile", a precizat Ilie Bolojan.

Şeful Guvernului a explicat că accesul la fondurile europene este condiţionat de reforma fiscală şi România riscă să nu mai aibă acces la aceste fonduri UE.

"Vă rog să vă gândiţi că nu am putea continua jumătate din investiţiile pe care astăzi le avem în curs: la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că practic am intra într-un risc în care am fi degradaţi încă o dată, am intra în aşa-zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că ţara noastră nu mai este recomandată investiţiilor şi foarte puţine investiţii străine ar mai veni într-o astfel de ţară. Şi am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierdere mare de locuri de muncă, un şomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv şi, practic, acest lucru nu îl putem permite în momentul de faţă", a afirmat Ilie Bolojan.

Riscăm soarta Greciei

"Şi vă rog să vă gândiţi ce a însemnat experienţa Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu şi-a revenit din acea situaţie în totalitate şi România este şi astăzi într-o situaţie mai bună decât Grecia şi nu trebuie, deci, să repetăm greşelile pe care le-au făcut alte ţări pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă. Din aceste raţiuni nu mai putem aştepta şi, deci, propunem un pachet fiscal care urmăreşte, pe fond, să reducă acest deficit şi să apropie, într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta, cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecţie doar pe cheltuieli? Ar fi bine dacă am putea ca toate aceste corecţii să le facem scăzând cheltuielile statului.

Dar acest lucru este practic imposibil pentru că, pe de-o parte, nu se poate face acest lucru de pe o zi pe alta, să reduci cheltuielile. Avem venituri fiscale printre cele mai mici din ţările Uniunii Europene din produsul intern brut din două motive.

Pentru că, la aproape toate taxele, suntem în jumătatea de jos a clasamentului şi pentru că, în mod evident, avem o evaziune fiscală importantă şi, din păcate, şi o fraudare a fondurilor publice şi, în paralel cu combaterea evaziunii, trebuie să luptăm şi pentru combaterea fraudării fondurilor publice, pentru că evaziunea este o cauză a neîncasării banilor la buget, dar este şi un efect, din păcate, pentru că cetăţenii, atunci când văd că fondurile publice nu sunt cheltuite corect, că banii sunt risipiţi, au o tendinţă uneori naturală să nu plătească pentru că nu au garanţia că banii lor sunt folosiţi în mod corect şi, deci, ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli şi ea va fi un mix de reduceri de cheltuieli şi de creştere de venituri şi, aşa cum am prezentat într-o conferinţă de presă acum două săptămâni, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi şi se vede cât se poate de clar că, în general, sunt mai mari cu peste 10% faţă de media cheltuielilor din Uniunea Europeană.

De asemenea, numărul de angajaţi din sectorul public este mult prea mare faţă de numărul de contribuabili, cei care plătesc şi lucrează în economia reală şi, deci, este important să creştem numărul de oameni care lucrează în economia reală.

Veniturile noastre fiscale, datorită, aşa cum am spus, unei colectări slabe, unor portiţe de optimizare fiscală, a unor taxe pe anumite locuri relativ mici, sunt printre cele mai mici din Europa. Suntem pe penultimul loc. Gândiţi-vă că suntem în jur de 30%, iar media din Uniunea Europeană este de 40%. Gândiţi-vă ce ar însemna să ne apropiem de această valoare. Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa. Deci suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietăţii, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media europeană este 1,85% din PIB, şi aici suntem pe unul din locurile din spate — mai sunt încă 4 ţări în spatele nostru.

Prin urmare, această ajustare pe care o propunem este un mix de creşteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli şi un mix de eşalonări şi prioritizări de investiţii, în aşa fel încât, în 3 etape, în această vară, să reuşim să venim cu 3 pachete care, până la finalul acestei veri, să completeze aceste măsuri, în aşa fel încât să răspundem unei urgenţe, în această primă etapă, de a recâştiga încrederea în România — nu doar din punct de vedere al cetăţenilor ţării noastre, pentru că au o încredere, din păcate, scăzută în ceea ce face guvernul, dar mai ales pentru a recâştiga încrederea pieţelor, în aşa fel încât creditele pe care le ia România, investiţiile din fonduri europene şi cota de încredere a ţării noastre să fie la un nivel acceptabil care să ne permită să funcţionăm.

Aceste măsuri ţin în principal de venituri structurale — deci venituri care sunt greu de schimbat pe termen lung, de cheltuieli structurale — cheltuieli care pot fi reduse greu şi pe termen lung, şi pe aceasta este concentrarea acestui prim pachet. Cel de-al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lunii iulie, este un pachet care va completa aceste prime măsuri pe care le propunem, dar care se va concentra pe corectarea nedreptăţilor, pe corectarea inechităţilor şi pe îndeplinirea jaloanelor, în aşa fel încât să ne putem accesa fondurile europene."

Ce include pachetul fiscal promovat de Bolojan

"Aş vrea să trec în revistă principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparenţă decizională în cursul zilei de mâine, le va cuprinde, cu precizarea că ne propunem ca până la finalul acestei săptămâni să facem consultările publice de rigoare şi cel mai târziu marţi, săptămâna viitoare, când avem şedinţa miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană, Consiliul ECOFIN, să avem acest pachet adoptat şi ne propunem să îl punem în practică, prin asumarea răspunderii guvernului în cursul săptămânii viitoare.

Care sunt aceste măsuri de urgenţă, măsuri structurale pe care le supun atenţiei şi pe care mâine miniştrii responsabili vi le vor detalia într-o conferinţă de presă care va fi organizată tot în această sală şi veţi putea primi toate detaliile, atât dumneavoastră, cât şi cetăţenii României. Aşa cum am spus şi săptămâna trecută, vom reaşeza taxa pe valoare adăugată la două cote.

Astăzi avem 3 cote, de 5, de 11 şi de 19%, cele două cote la care propunem reaşezarea sunt cota de 11% şi cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, aşa cum a fost şi până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. Propunem, de asemenea, ca şi industria HoReCa să rămână la acest nivel.

Acest lucru se va face în aşa fel încât, în luna octombrie, să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor creşte în urma măsurilor care vor fi luate, atunci, cu siguranţă, şi această industrie are şanse mari ca, de la sfârşitul anului, să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%.

O a doua măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil. La combustibil, la motorină va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat.

De asemenea, va creşte şi acciza pentru ţigări. Un al treilea element important este creşterea numărului de contributori la Casa Naţională de Sănătate. Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari.

Şi, practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiţii foarte bune pentru pacienţi, investiţii importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creşterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcţii.

Aplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3.000 de lei şi eliminarea unor excepţii, în aşa fel încât să creştem numărul de contribuabili de la puţin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili şi măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 4.000 şi 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei. Un element important pe care îl avem în vedere este taxarea suplimentară a capitalurilor.

Vom propune şi vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august. De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor.

Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europa şi considerăm că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom supra-taxa toate câştigurile din jocurile de noroc, în aşa fel încât să încasăm cu cel puţin 30% mai mult din această categorie de venituri. În ceea ce priveşte aspectele care ţin de limitarea cheltuielilor şi de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară, şi anume ca şi anul viitor pensiile şi salariile din sectorul public să rămână plafonate.

A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor, pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare. Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor. În ceea ce priveşte alte cheltuieli structurale, cum sunt cele din educaţie, vom propune creşterea normei didactice cu două ore faţă de ceea ce avem astăzi în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul universitar.

Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la şcoală sau pentru şcoală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore. Aceasta nu influenţează, deci nu afectează drepturi salariale din educaţie, dar se va reaşeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar.

Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora, care calculate în norme înseamnă peste 30 de mii de norme didactice, va fi mult mai redus; foarte probabil se va reduce la jumătate şi, pe ansamblu, statul, într-adevăr, va face nişte economii care vor fi direcţionate tot către zona de educaţie în anii următori. Un alt aspect ţine de reforma burselor. Ştiu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecţi.

În ultimii ani, aşa cum am spus, a fost o creştere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiţi-vă că acum 3 ani de zile aveam o sumă totală pentru burse, pe România, de 188 de milioane de lei şi, anul trecut şi, evident, şi anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creştere de zeci de ori şi, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite – gândiţi-vă, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor –, am ajuns ca, printr-o aplicare neconformă, să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-şi iau bacalaureatul.

Sigur, se pune întrebarea: când a fost notarea corectă – la bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea sau foarte mulţi aveau burse de merit? Nu mai ştim ce înseamnă meritul. La fel stau lucrurile şi la celelalte burse, bursele de rezilienţă, şi vom rămâne cu cele două burse care se cuvin să rămână: bursele de merit – dar acordate pe merit, într-un număr limitat, gândiţi-vă la premiile pe care le luam cei care am prins alte vremuri – iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care ţin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate."

Urmează alt pachet de măsuri

"În etapa a doua, până la sfârşitul lunii iulie, vom veni cu completări care ţin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituţiilor autofinanţate, prin reducerea cheltuielilor şi reorganizări, gândiţi-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvenţiilor şi asigurarea transparenţei şi performanţei acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administraţiei publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă, avem ministere care şi-au aplicat sporuri de câte 50–45% şi, practic, prin două operaţiuni şi-au dublat salariile.

Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiecte pe fondurile europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede şi n-ar fi fost întârzieri şi dacă absorbţia fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situaţie. De asemenea, tot în acest pachet vom actualiza redevenţele şi valorifica mai bine activele statului.

La acest al doilea pachet vom lucra în următoarele două săptămâni, se lucrează şi în prezent, dar ne-am concentrat pe acest prim pachet, în aşa fel încât să venim cu aceste completări, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de-o parte, pentru a răspunde acestei urgenţe de a recâştiga încrederea pieţelor pentru o ţară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri care, aşa cum am spus, parţial dintre ele sunt temporare şi în condiţiile în care, la finalul anului 2026, se va constata că direcţia pe care ne ducem, creşterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca ţară, înseamnă că vor putea fi reanalizate, în aşa fel încât să fie stabilite, pe termen lung, într-o variantă predictibilă.

Cel de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii pentru a putea absorbi fondurile europene şi, de asemenea, să corecteze nedreptăţi şi acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile pentru a genera încredere, pentru a pune România din nou pe drumul cel bun şi pentru a reda încrederea şi speranţa cetăţenilor noştri. Pentru a pune în practică acest pachet este evident că în liniile a doua şi a treia e nevoie de o altă abordare şi astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului Ministru de Finanţe, în aşa fel încât, stabilind criterii de performanţă, să combatem atât evaziunea fiscală, dar să luptăm de pe toate poziţiile şi pentru cheltuirea corectă a banilor publici şi pentru combaterea fraudării acestora."

Declaraţiile integrale în materialul video.