Monolitul Kremlinului începe să se încovoaie

Vladimir Putin.
Vladimir Putin. (ALEXEY DRUZHININ / AFP / GettyImages)

Politica nesustenabilă purtată de preşedintele rus, Vladimir Putin, într-o ţară sărăcită de războaie şi corupţie i-a determinat pe reprezentaţii economiei ruse să îndemne Kremlinul împotriva unei campaniei militare prelungite, care ar putea împinge Rusia spre o criză socială, politică şi economică.

Sancţiunile economice şi costurile imense ale războiului ”rece” lansat împotriva Occidentului au început să îşi facă simţită prezenţa în rândul oamenilor afaceri şi liderilor militari ruşi, forţându-i să-şi impună interesele economice şi individuale în faţa celor politice.

Izolarea politică şi presiunea conflictelor economice şi militare au adus costuri volatile Rusiei, care pot începe să se facă simţite adânc în orice moment. În acelaşi timp, noile sancţiuni pregătite de Statele Unite şi Uniunea Europeană vor aduce o presiune suplimentară pe umerii oligarhilor şi cetăţenilor ruşi, care au dus majoritatea greului de până acum. Dar ultima decizie o va avea preşedintele rus, care nu simte nici problemele economice din Rusia, nici îngrijorările cetăţenilor ruşi şi nici rănile soldaţilor.

Economia rusă crapă

Criza economică în care se află Rusia este bine ascunsă de ochii Occidentului. Potrivi agenţiei guvernamentale de statistică, Rosstat, salariul minim lunar este de 4.600 de ruble (155 de dolari sau peste 500 de lei) iar costurile de trai minime pe cap de locuitor este de aproximativ 6.200 de ruble (210 dolari sau ceva peste 600 de lei). În aceste condiţii, aproximativ 13% din populaţie, adică 18,1 de persoane, trăiesc sub cota naţională de sărăcie, adică mor de foame. Iar asta aduce foarte multe nemulţumiri sociale, care nu pot fi domolite cu parade militare la nesfârşit.

Unul dintre puţinii oameni care au îndrăznit să spună aceste lucruri deschis este fostul ministru de Finanţe al Rusiei, Alexei Kudrin, un liberal. Potrivit calculelor sale, reînarmarea, intervenţia militară în estul Ucrainei şi sancţiunile ar putea costa Rusia aproximativ 20 % din puterea sa economică în numai câţiva ani.

Fostul premier rus, Mihail Kasyanov, a fost chiar mai dur: ”Dacă se impun sancţiuni asupra întregului sector financiar rus, economia noastră s-ar prăbuşi în şase săptămâni”.

Dar o astfel de măsură nu este dorită de liderii Occidentali, cel puţin pentru moment, deoarece majoritatea dintre ei înţeleg că Putin este ”destul de nebun încât să apese pe butonul” armelor strategice, cum spunea Joe Biden.

”N-ar trebui să împingi un şoarece într-un colţ”, a explicat analistul politic din Moscova, Stanislav Belkovski. Putin nu este o persoană flexibilă pe care să aplici presiune, susţine Belkovski, ”aşa că acum ne putem aştepta la tot felul de decizii agresive din partea lui”.

Mai mult, izolarea şi ameninţarea unui conflict pe scară largă care planează asupra Rusiei vor duce la o scădere continuă în domeniul investiţiilor. Economiştii se tem că presiunile vor putea aduce o scădere a cheltuielilor consumatorilor şi a exporturilor, elemente care ţineau economia în viaţă.

„Prognozele de creştere a PIB-ului variau între 0,5 procente şi 1 procente în acest an, dar având aceste probleme la orizont, am putea să trecem pe minus,” a explicat un economist din Moscova.

Iar săptămâna aceasta, motivată politic sau nu, Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a decis că Rusia trebuie să plătească foştilor acţionari ai companiei petroliere desfiinţate, Yukos, o despăgubire de 50 de miliarde USD.

Până acum, Putin a evitat intervenţia militară direct în Ucraina. Dar potrivit serviciilor de informaţii Occidentale, Rusia şi-a mutat echipamentul militar greu foarte aproape de ultimele baze ale forţelor pro-Rusia.

De la doborârea avionului MH-17, Putin a pierdut şi restul capitalului politic deţinut în Europa şi Statele Unite. Nemaiavând ceva de pierdut, se pare că se îndreaptă cu vigoare spre sancţiuni macroeconomice.

Relaţiile economice cu Rusia, prea strânse

Eckhard Cordes, şeful Comitetului pentru Relaţii Economice din Europa de Est, o organizaţie care reprezintă interesele germane în Rusia, este de acord: ”În situaţia curentă, prea multă presiună externă ar putea obţine rezultatul opus a ceea ce se intenţionează. Nu aduce nimănui nimic bun dacă îl forţăm în totalitate pe Putin într-un colţ”.

Într-adevăr, o astfel de posibilitate a alarmat un număr de oameni importanţi din economia rusă. Oligarhii sunt îngrijoraţi în privinţa miliardelor şi a vilelor din Cipru, Coasta de Azur sau Londra. Dar în acelaşi timp, companiile lor folosite de Putin drept unelte politice au nevoie de tehnologia şi know how-ul Occidentul, iar în lipsa lor economia rusă este terminată.

Până în prezent, sancţiunile n-au ajuns la cei mai importanţi susţinători ai lui Putin. Roman Abramovici, care a obţinut averea prin legăturile strânse cu Putin, va continua să deţină un imperiu în Londra iar Alexei Miller, şeful gigantul Gazprom, a fost iertat până acum de sancţiuni. Compania sa furnizează aproximativ 30% din gazul Europei: ”Trebuie să înţelegeţi”, spune un oficial al guvernului prin telefon, ”toate acestea nu sunt prea uşoare”.

Una din opţiunile adoptate de UE a fost subliniată de Berlin, care a sugerat că Occidentul ar trebui să continue să pună presiune pe oligarhii ruşi apropiaţi lui Putin, afectând cât mai puţin sectoarele în care ţările europene vor fi suferi consecinţe secundare semnificative.

”În primul rând, sancţiunile ar trebui să afecteze oligarhii. Trebuie să îngheţăm conturile lor în capitalele europene şi să le retragem permisiunea de a intra în UE", a declarat vice-cancelarul german, Sigmar Gabriel.

Potrivit Bloomberg, primii 18 cei mai bogaţi oligarhi ruşi controlează active în valoare de 213 miliarde de dolari în Europa. În urma tensiunilor dintre Occident şi Rusia, de la începutul anului această cifră a scăzut cu 24,3 miliarde de dolari .

Moscova nu mai ştie să facă pasul înapoi

Reamintind de Yukos, o persoană apropiată lui Putin a explicat că verdictul curţii de la Haga este nesemnificativ în contextul geopolitic mai larg al tensiunilor generate de conflictul din Ucraina, potrivit Financial Times.

„În Europa se apropie un război”, a declarat sursa. „Chiar credeţi că acesta (verdictul Yukos - n.r.) contează?”.

Afirmaţia a fost confirmată şi de liderul Statului Major al armatei americane, generalul Martin Dempsey, care a explicat că liderii ruşi, inclusiv cei militari, ar vrea să se impună împotriva Occidentului.

"Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună într-un mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general cât şi în faţa SUA", a declarat şeful forţelor armate americane.

În acelaşi timp, Putin este recunoscut ca fiind omul care nu dă înapoi, joacă la risc şi nu are reţineri în a-şi rezolva problemele prin power politics. Dar liderii armatei ruse şi oligarhii din jurul Kremlinului ştiu că un război pe scară largă ar depăşi potenţialul actual al Rusiei, inclusiv cel militar şi economic.

„Cred că armata rusă şi comandanţii săi sunt participanţi fără voia lor în acest război", a declarat Dempsey citând surse din armata rusă.

Iar încrederea în liderul rus începe să se diminueze vizibil în timp ce acţiunile Rusiei devin tot mai extreme.

„Toţi doar stau şi privesc nebuniile pe care guvernul nostru le comite”, a declarat Roman Lokhov, administratorul secţiei destinate pieţelor globale şi investiţiilor bancare în cadrul „BCS”, cel mai mare broker independent de la Piaţa de Valori Mobiliare de la Moscova.

În timp ce victoria rusă în Crimeea i-a adus lui Putin un val mare de popularitate, care a acoperit temporar nemulţumirile maselor sărace, problemele economice ce vor surveni în cazul unui conflict ar putea transforma tensiunile sociale din Rusia într-o armă cu două tăişuri, care s-ar putea întoarce împotriva Kremlinului, de îndată ce populaţia va înţelege că puterea militară este susţinută din roadele muncii oamenilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii