Misterioasa Peşteră Blombos şi capacităţile cognitive precoce ale omului

Calea evolutivă umană este mai puţin liniară decât s-a crezut până acum. Numeroase descoperiri făcute de paleontologi şi arheologi au constrâns evoluţioniştii să revizuiască unele dintre etapele care, potrivit teoriei, au condus la dezvoltarea speciei noastre.
Un amestec de culoare ocru descoperit in Pestera Blombos in Cape Town, South Africa.
Un amestec de culoare ocru descoperit in Pestera Blombos in Cape Town, South Africa. (Chris Henshilwood / University of the Witwatersrand)

Unele descoperiri interesante au fost făcute în Peştera Blombos, un sit preistoric situat în Cape Agulhas, Africa de Sud, la aproximativ 300 de kilometri est de Cape Town. Este vorba despre o cavitate sculptată într-o stâncă de calcar cu vedere la Oceanul Indian.

Conform cercetătorilor, noile descoperiri făcute în peşteră pun într-o nouă lumină evoluţia complexă a capacităţilor cognitive ale speciei noastre care a avut loc, aparent, cu mult timp înainte decât s-a teoretizat anterior.

Peştera Blombos ar fi fost frecventată de oameni din epoca de piatră timp de aproape 140.000 de ani, intermitent. Peştera a devenit celebră atunci când, în 1993, Dr. Christopher Henshilwood, de la Muzeul sud-african, a descoperit artefacte din piatră, cum ar fi vârfuri de lance simetrice, datând de acum aproximativ 20.000 de ani. Săpături ulterioare suplimentare au adus la lumină unele descoperiri care i-au uimit pe cercetători.

În interiorul grotei, Henshilwood şi echipa sa au descoperit cochilii utilizate ca recipiente pentru amestecarea unei baze de culoare ocru, datând cu aproximativ 100.000 de ani în urmă! În cochilii s-au găsit o patină de pulbere de culoare roşu aprins, resturi uscate dintr-un amestec colorat realizat prin amestecarea de ocru roşu, os de focă pulverizat, cărbune, fragmente de cuarţit şi un lichid, probabil apă.

Alături de cochilii, cercetătorii au descoperit mori, resturi de vatră şi de oase de animale, folosite probabil pentru a colecta culoare din recipient.

Potrivit autorilor articolului apărut în Science, descoperirea ne obligă la revizuirea unor convingeri exprimate în teoria asupra evoluţiei abilităţilor cognitive ale Homo Sapiens.

În primul rând, artefactele din Peştera Blombos arată că omul era deja capabil de gândire, care îi va permite să decoreze obiecte şi propriul corp.

Dacă această interpretare oferită de studiu este corectă, trebuie să recunoaştem că strămoşii noştri, cu 100.000 de ani în urmă, erau deja în posesia abilităţilor cognitive complexe, ca ale noastre.

"Această descoperire reprezintă un reper important în evoluţia capacităţilor cognitive umane", explică Henshilwood. Conform teoriilor actuale, ar fi trebuit să mai treacă încă 40.000 de ani pentru ca aceste capacităţi să fie evidente.

Dar minunea a fost că oamenii preistorici din Blombos Cave deţineau cunoştinţe rudimentare de chimie. "Se pare că ştiau că oasele de focă sunt bogate în ulei şi grăsimi, componente esenţiale pentru a obţine o substanţă similară cu tempera", continuă Henshilwood. "De asemenea, ei ştiau că trebuie să adauge carbon pentru a stabiliza amestecul."

Ingredientele folosite au fost puţine, dar toate au avut o funcţie precisă şi necesita o manoperă precisă. Aceste descoperiri arată că omul era deja în posesia unor abilităţi conceptuale avansate, graţie cărora el a putut elabora combinaţia de ingrediente, depozitarea şi utilizarea artistică a amestecurilor: o adevărată planificare pe termen lung.

"Într-una din cochilii", afirmă Henshilwood, "a fost găsit un fragment de goethit, un mineral gălbui adăugat, probabil, pentru a modifica culoarea finală". După cum explică în final acelaşi cercetător, înainte de această descoperire, cel mai vechi atelier de artă cunoscut datează de acum aproximativ 60.000 de ani.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Cultură