Macron: Franţa şi Rusia vor să apere acordul nuclear încheiat cu Iranul

Emmanuel Macron.
Emmanuel Macron. (Eric Piermont/AFP/Getty Images)

Franţa şi Rusia au în comun dorinţa de a proteja acordul nuclear încheiat cu Iranul, a declarat luni preşedintele francez Emmanuel Macron.

Macron a transmis într-o declaraţie că a avut o conversaţie telefonică duminică cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Liderii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au cerut duminică Iranului să revină la respectarea deplină a unui acord nuclear din 2015, încheiat cu puterile mondiale şi să se abţină de la violenţe suplimentare.

Iranul a început, de mai mulţi ani, să-şi construiască un program nuclear, iar în ultimii ani a primit un masiv ajutor logistic din Rusia.

Deşi Teheranul susţine că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor civile, iniţiativa îngrijorează marile puteri care se tem de explozia proliferării industriei nucleare în cea mai tensionată regiune de pe glob, a Orientului Mijlociu.

Astfel că, în 2015, după câţiva ani de presiuni, administraţia Obama, împreună cu Franţa, Marea Britanie, Rusia, China (membrele permanente ale Consiliului de Securitate) plus Germania, au încheiat un acord (cunoscut sub acronimul de JCPOA) cu Iranul, pentru limitarea programului său nuclear, în schimbul ridicării unor sancţiuni pe care le aplicase SUA.

Acordul a fost extrem de controversat în Congresul american, mai ales pentru clauzele care permit Teheranului să scape de controalele agenţiei ONU de monitorizare atomică, printre altele. Congresul a hotărât până la urmă ca preşedintele american să certifice, din timp în timp, că Iranul respectă prevederile sale.

Noul preşedinte american, Donald Trump a ales să retragă SUA din tratat în mai 2018, după ce a avertizat timp de doi ani că va face acest lucru. După retragere, SUA a reimpus sancţiuni economice drastice pentru a presa Iranul să renunţe la ambiţiile sale nucleare.

În vara lui 2019 tensiunile dintre cele două ţări au ajuns suficient de mari încât a reînceput un război al tancurilor petroliere, în care nave ale Iranului sunt sechestrate pentru încălcarea sancţiunilor, iar Teheranul răspunde prin acţiuni similare, şi ameninţând că va închide strâmtoarea Ormuz, prin care trece o mare parte din ţiţeiul tranzitat pe glob.

Pe de altă parte, sancţiunile economice aplicate Republicii Islamice au generat proteste masive în Iran în luna noiembrie, care au fost înăbuşite cu violenţă, potrivit estimărilor peste 1000 de persoane fiind ucise de trupele guvernamentale.

Concomitent, Iranul încearcă să înarmeze miliţii irakiene şi strânge contactele cu guvernul irakian, pentru a forţa scoaterea armatei americane din Irak. Persoana cheie care derula acest plan, generalul Qassem Soleimani, a fost omorât într-un raid comandat de SUA.

După detensionarea relativă a relaţiei dintre SUA şi Iran de săptămâna trecută, preşedintele american Donald Trump a afirmat că atâta timp cât va fi preşedintele SUA, Iranul nu îşi va putea construi bomba nucleară - o afirmaţie temerară, dat fiind că, cel puţin conform declaraţiilor ministrului francez de Externe Le Drian, Republica Islamică se află la 1-2 ani de momentul în care va putea avea o bombă nucleară.

Deşi Rusia a afirmat că nu există vreun pericol de proliferare nucleară din partea Iranului, un raport BND afirma, în 2016, exact contrariul, anume că Iranul a condus o adevărată campanie de achiziţionări de componente pentru arme nucleare, la numai un an după semnarea acordului

Poziţia recentă a Franţei, care pare să se alinieze Rusiei, adevăratul patron din umbră al programului nuclear iranian, subminează masiv unitatea NATO şi pune deosebite probleme Israelului, principala ţară care va fi afectată dacă Republica Islamică va obţine tehnică militară nucleară.