Serviciile germane aruncă bomba: Iranul a încercat să cumpere componente pentru arme nucleare de 32 de ori în 2016

Dezvăluirile – făcute de BND, serviciul de informaţii al Germaniei – acuză Teheranul de 32 de încercări de cumpărare numai anul trecut.

Conform declaraţiilor „au fost 32 de încercări...care probabil au fost întreprinse pentru programele nucleare de proliferare”.

Dezvăluirile au fost publicate într-un raport, oficialii germani afirmând că iranienii au folosit companii fictive în China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli restricţiile.

Eforturile de dezvoltare a industriei militare nucleare au fost oficial oprite în 2015 de un acord extrem de controversat – numit Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA) – care ar fi trebuit să îngheţe programul militar nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor impuse de SUA, în ianuarie 2016.

Acordul a fost semnat de administraţia Obama împreună cu Marea Britanie, Franţa, Rusia, Germania şi Uniunea Europeană pe de o parte – şi Teheranul pe cealaltă.

JCPOA permite Iranului să producă o cantitate modestă de uraniu puţin îmbogăţit – care poate fi folosit în centralele nucleare civile – dar nu şi uraniu puternic îmbogăţit – care este folosit la producerea bombelor nucleare şi în laboratoare medicale.

În cadrul acordului, Teheranului i să mai cere să dezvăluie informaţii despre programele nucleare inspectorilor Agenţiei internaţionale AIEA.

Însă multe voci din Congresul SUA au afirmat că JCPOA conţinea unele clauze secrete care subminau eficienţa acestuia – în special unele clauze din mecanismul de verificare a programului nuclear iranian, care permit Teheranului să eludeze verificările şi anulează rezultatele inspecţiilor internaţionale.

Cancelarul german Angela Merkel, împreună cu Rusia, au fost unele dintre ţările care au sprijinit extrem de puternic JCPOA.

Însă în SUA numeroase voci au fost împotriva modului în care administraţia Obama a administrat acordul, cât şi unele clauze ale acestuia.

Un oponent vehement al JCPOA este Israelul lui Bibi Netanyahu, sprijinit acum de preşedintele american Donald Trump.

Trump a denunţat acordul în numeroase rânduri în campania sa electorală şi în primele luni de mandat, iar săptămâna trecută a anunţat că va face o declaraţie publică despre politica pe care o va adopta în privinţa acestuia.

Zvonuri apărute la Washington, care anunţau că Trump va denunţa acordul, au determinat mai mulţi lideri europeni să facă front comun împotriva poziţiei preşedintelui american, sprijinind acordul.

Dezvăluirile făcute de BND, survenite în acest moment super-critic, sunt de natură să dea peste cap poziţia europenilor în această problemă.

Ministrul de Externe Sigmar Gabriel a declarat că Germania este pregătită să conlucreze cu SUA pentru a se asigura că schimbă comportamentul Iranului în această problemă, însă „nu vrem să vedem că acest acord este vătămat”.

“Cerem Casei Albe să nu pună la îndoială un asemenea rezultat important care ne-a îmbunătăţit securitatea”.

Chestiunea este complicată şi de faptul că Teheranul, împreună cu Damascul şi Moscova sunt câştigătorii războiului civil din Siria, lucru care a înclinat deja balanţa geopolitică în favoarea Rusiei, singura supraputere care mai acţionează concertat în lumea arabă în acest moment.