Legea extremismului din Rusia trezeşte îngrijorare în Parlamentul European

Krasnodar - oraşul năpăstuit de inundaţii venite din senin, care au făcut peste 150 de victime - se află încă odată în atenţia opiniei internaţionale.

Pe 26 august 2008 un tribunal regional inferior, la propunerea procurorului oraşului a decis să plaseze pe lista "publicaţiilor extremiste interzise" o serie de publicaţii printre care se numără seria de editoriale publicată de ziarul Epoch Times - "Cele Nouă comentarii despre Partidul Comunist", "Raportul Kilgour-Matas despre recoltarea de organe" a Chinei comuniste şi chiar "Zhuan Falun", cartea care conţine esenţa mişcării spirituale a disciplinei Falun Gong.

Săptămâna aceasta Curtea Supremă a Rusiei ar trebui să admită sau să respingă ultimul apel făcut de aderenţii Falun Gong din Rusia, pentru scoaterea cărţii de sub incidenţa listei.

Lista publicaţiilor aşa-zis extremiste, pe care se află cărţi ca "Mein Kampf" a lui Adolf Hitler, siteul YouTube şi cărţi despre Holodomor (genocidul ordonat de Stalin şi condus de sovieticii ruşi în Ucraina şi Moldova între 1932-1933, care a cauzat 7 milioane de victime omorâte prin înfometare), este uneori folosită de autorităţile centrale pentru diverse răfuieli, şantaje politice, sau pentru a câştiga favoruri internaţionale. Cel mai celebru exemplu fiind interzicerea cărţii principale a hinduismului, "Bhagvad Gita" de asemenea pe motiv de extremism. Lucrarea a fost pusă şi scoasă de pe lista cărţilor extremiste, până când Dmitri Medvedev a trebuit să viziteze India în martie 2012.

Măsura interzicerii cărţii Zhuan Falun a declanşat o serie de apeluri ale aderenţilor Falun Gong către Justiţia rusă, cazul fiind unic în afara Chinei comuniste. Deşi disciplina spirituală este paşnică şi non-militantă, Beijingul a interzis-o în 1999 la iniţiativa dictatorului momentului - Jiang Zemin - care, devenind invidios pe popularitatea imensă câştigată de Falun Gong în decurs de câţiva ani, precum şi pe cea a premierului zilei - Zhu Rongzhi - a ales să interzică disciplina spirituală în iulie 1999 şi să-l tragă pe linie moartă pe Rongzhi câţiva ani mai târziu.

Poate datorită faptului ca Justiţia lor este la fel de coruptă ca şi a noastră, până în prezent apelurile aderenţilor Falun Gong nu au reuşit să schimbe verdictul, cazul ajungând în momentul de faţă în atenţia Curţii Supreme, care ar trebui să decidă săptămâna aceasta dacă va admite recursul sau va menţine hotărârile anterioare.

Cazul a atras atenţia europerlamentarilor la Bruxelles. Tunne Kelam, membru al Parlamentului European a declarat: "Suntem foarte îngrijoraţi de această practică a autorităţilor ruse, care au decis cazul sub influenţa clară a regimului chinez angajat în combaterea activităţilor Falun Gong, în ciuda faptului că sunt paşnice, sănătoase şi nu prezintă nici un pericol politic".

Sari Essayah, membru al Parlamentului European afirmă că autorităţile ruse ar trebui să permită cetăţenilor săi posibilitatea de a alege ceea ce ce citesc: "Poporul rus are mulţi intelectuali, sunt bine educaţi, ei pot alege ceea ce doresc să înveţe, şi ceea ce vor să citească, nu au nevoie de nici un guvern pe post de cenzor".

Tunne Kelam, mai notează că: "Parlamentul European va monitoriza cu foarte, foarte mare îngrijorare şi interes decizia finală dată de către Curtea Supremă rusă. Dar oricum, cred că chiar şi fără hotărâre judecătorească, imaginea este clară. Nu este vorba despre literatură extremistă, este vorba ca libertăţile normale ale cetăţenilor să poată fi exercitate într-o ţară normală. Suntem în continuare susţinători ai acestui lucru".

Ludmila Alexeyeva, până de curând şefa Grupului de la Helsinki pentru Rusia, a semnat pe 25 iunie o petiţie prin care cerea Parlamentului European votarea unei rezoluţii privind acest caz. În scrisoarea sa, Alexeyeva notează că "pentru toată lumea este clar este clar un caz politic, instigat de Partidul Comunist Chinez, care a persecutat Falun Gong în ultimii 13 ani şi care încearcă exportarea persecuţiei în Rusia".

Grupul Helsinki este şi el vizat de autorităţile ruse, căzând sub incidenţa noii legi votate de Duma, conform căreia NGO-urile finanţate din exterior vor trebui dizolvate.