Legea care reincriminează insulta şi calomnia, respinsă în primă fază de Senat. În joc, libertatea de exprimare

Un controversat proiect de lege care viza reincriminarea insultei şi calomniei - marca Cristiana Anghel - a fost respins de Senat, însă "povestea" nu s-a încheiat aici pentru că urmează dezbaterea şi apoi votul final în Camera Deputaţilor.
Vot în Parlament
Vot în Parlament (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Depus la începutul lunii septembrie de senatoarea ALDE Cristiana Anghel, proiectul de lege care vizează modificarea Codului Penal prin reincriminarea insultei şi calomniei - infracţiuni care ar urma să se pedepsească inclusiv cu închisoarea - a fost respins luni de Senat cu 51 voturi "împotrivă", 12 "pentru" şi 22 de abţineri.

Iniţiativa legislativă a senatoarei - care a fost interpretată drept o tentativă de a limita libertatea de exprimare prin folosirea instrumentelor penale - propune pedepse cu închisoare sau amendă dacă se aduce atingere onoarei sau reputaţiei unei persoane.

Astfel, insulta, definită ca "atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură", se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

În ceea ce priveşte calomnia, aceasta este definită ca "afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public", iar pedepsele pentru proferarea ei vor fi de închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi, la fel ca în cazul insultei, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Proba verităţii – "Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie.”, se mai precizează în proiect.

După depunerea propunerii legislative la Senat, Cristiana Anghel şi-a amendat propria iniţiativă, dar amendamentele sale au fost respinse atât de Comisia juridică, cât şi de plen.

Respins de Senat, proiectul de lege urmează acum să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor care este for decizional în acest caz.

Societatea civilă trage un semnal de alarmă

"În fapt, demersul senatoarei Anghel este o încercare de restrângere a libertăţii presei şi de intimidare a jurnaliştilor. Legislaţia în vigoare, prin noul Cod civil, oferă instrumentele moderne, necesare şi suficiente, de protecţie a demnităţii umane în faţa insultei şi calomniei. Practica recentă a instanţelor arată că instrumentele civile au deja efecte concrete în cazurile de insultă şi calomnie (despăgubiri financiare semnificative) şi disuasive.

Obsesia unor politicieni că demnitatea şi onoarea unei persoane nu pot fi protejate decât cu ameninţarea închisorii este de fapt dorinţa de a cenzura prin intimidare opiniile critice ale societăţii civile, prin folosirea instrumentelor represive ale statului", arată, în cadrul unui comunicat de presă, organizaţia Iniţiativa România.

Active Watch, Raportorul Special pentru libertate de opinie şi expresie al Naţiunilor Unite, Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Raportorul Special pentru libertate de exprimare al Organizaţiei Statelor Americane (OAS) au spus într-o declaraţie comună: "Incriminarea defăimării [insulta şi calomnia, n.n.] nu reprezintă o restricţie a libertăţii de exprimare care poate fi justificată; toate legile care incriminează defăimarea trebuie abolite şi înlocuite, acolo unde este necesar, cu legi civile în domeniu".

"Până astăzi, voinţa legiuitorului român a fost clară: există o disproporţie între faptele de insultă şi calomnie şi pedepsirea lor cu închisoarea. Dacă există derapaje, ele trebuie pedepsite ferm şi neechivoc prin instrumentele Codului Civil. Reincriminarea insultei şi calomniei ar însemna o întoarcere în timp, la derapajele anilor ’90, când România, alături de Rusia, erau condamnate sistematic de CEDO pentru abuzurile statului împotriva jurnaliştilor, inclusiv încarcerarea lor", a mai transmis Iniţiativa România.

O reacţie dură a venit şi din partea ActiveWatch, Federaţia Română a Jurnaliştilor Mediasind şi a Convenţiei Organizaţiilor de Media care au avertizat că proiectul de lege al Cristianei Anghel are implicaţii extrem de periculoase pentru societate.

"Am luat act cu îngrijorare şi nedumerire de iniţiativa legislativă de incriminare a insultei şi calomniei ce poartă semnătura senatoarei Cristiana Anghel. Nu este prima iniţiativă de acest gen, mediul politic depunând eforturi constante şi susţinute de a reincrimina insulta şi calomnia după dezincriminarea lor în anul 2006. (...)

În urmă cu doi ani, 35 de organizaţii de drepturile omului din întreaga lume cereau autorităţilor române să nu revină la sancţionarea penală a insultei şi calomniei, considerând că această măsură va "intimida acele voci care aduc critici structurilor de putere din societate, expunând abuzul, corupţia şi ilegalităţile". Tot atunci, OSCE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la această măsură, afirmând că "sancţiunile penale pentru exprimare pot sufoca dezbaterea publică şi pot fi folosite pentru a proteja funcţionarii publici de critică." Mai multe detalii aici.

În textul iniţiatoarei apare şi un articol în vădită contradicţie cu jurisprudenţa CEDO, şi anume articolul 227 – proba verităţii. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmaţie să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situaţii, în special când e vorba de investigaţii jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenţei CEDO, cel care face o afirmaţie, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancţionat sub nicio formă dacă probează existenţa bunei credinţe şi a unei baze factuale rezonabile pentru afirmaţia sa. (...)

De asemenea, noul Cod Civil oferă persoanelor ale căror drepturi sunt încălcate prin abuzul de liberă exprimare posibilitatea de a căuta reparaţii în instanţele civile. Există deja un număr semnificativ de decizii ale instanţelor în baza noului Cod Civil care sancţionează aspru astfel de abuzuri, comise în special de persoane ce activează în mass-media.

Pe lângă limitarea adusă dreptului la liberă exprimare, incriminarea insultei şi calomniei poate afecta negativ dreptul la liberă informare a cetăţenilor, împingând ziariştii, avertizorii de integritate sau simplii cetăţeni la autocenzură, ceea ce ar reduce eficienţa luptei anti-corupţie."