Avocatul care a spart Binomul dă în judecată SRI-ul (Video)

"Intenţionăm să promovăm un litigiu strategic şi să chemăm în judecată Statul Român, S.R.I. şi Ministerul Public pentru prejudiciul cauzat clienţilor mei", anunţă avocatul care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate ce a lăsat SRI-ul fără dreptul de a mai face interceptări în dosarele penale.
Avocat Cătălin Georgescu
Avocat Cătălin Georgescu (Florin Chirila/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Cătălin Georgescu, avocatul care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în temeiul căreia Curtea Constituţională a privat SRI-ul de dreptul de a mai face interceptări în dosarele penale, a anunţat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că va acţiona în justiţie Statul Român, S.R.I. şi Ministerul Public.

Avocatul va da instituţiile statului în judecată în numele clienţilor săi, Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi, trei iranieni inculpaţi pentru crimă organizată şi spălare de bani, într-un dosar constituit în 2011. De altfel, dosarul celor trei este cel în care Georgescu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate care a stat la baza deciziei prin care CCR a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor secrete să facă interceptări în dosarele penale.

"Vom da în judecată SRI-ul pentru faptul că înainte de a se începe urmărirea penală (clienţii mei n.r.) au fost urmăriţi nejustificat ca terorişti, pentru faptul că există indicii că ancheta a fost dirijată de către SRI şi că serviciile operative au fost implicate în anchetă, care a fost direcţionată, pentru ca anumite persoane să fie cercetate", a declarat avocatul.

Redăm parte din argumentele pentru care avocatul Georgescu va da statul în judecată în numele clienţilor săi:

"La dosarul cauzei au fost depuse convorbirile telefonice selectiv, nu integral, acestea fiind documente clasificate; redarea acestora, traducerea au fost afectate de numeroase neregularităţi (inclusiv problema autenticităţii acestora nu a fost lămurită) – în aceste condiţii se pune evident problema garanţiilor pe care le oferă procedura, a imparţialităţii magistraţilor (semnalăm aici problema acordării cu multă uşurinţă a autorizaţiilor de interceptare de către magistraţi). Convorbirile au fost tendenţios interpretate de către Procuror, iar situaţia de fapt nu a fost lămurită. Nici până în prezent nu am avut acces la convorbiri (atenţie, nu am avut acces la copiile acestora, şi cu atât mai puţin la suporţii originali!).

Ancheta a fost dirijată - încă din momentul reţinerii, ofiţerii de poliţie ne-au spus: “Doctore [Nalini Ziya, n.n.], Bolbo [Constantin Bolboşanu, “tatăl turcilor”] te vrea....”; s-au realizat de către procurorul Jurj presiuni şi intervenţii non-etice (de tipul “dacă dai declaraţii împotriva lui Ziya ai calitatea de martor, dacă nu, cea de inculpat”); persoane implicate au fost favorizate de anchetă (şi li s-au restituit sumele confiscate), împotriva altora (deşi nu existau probe), s-au făcut presiuni; s-a emis o Ordonanţă de sechestru (asupra căreia există suspiciuni de fals) care a fost comunicată după 5 ani; toţi inculpaţii, cu ocazia ultimului cuvânt, au arătat că s-au exercitat presiuni asupra lor de către procuror.

O atitudine demnă şi de contestare a actelor Procurorului Jurj (care a fost recuzat), o plângere înregistrată la C.E.D.O. au atras inamiciţia acestuia, care a rezervat poziţia nr. 1 şi ¼ din Rechizitoriu pentru clienţii mei: complici (un caz fără precedent). În opinia mea, direcţionarea anchetei în acest caz este cu mult mai gravă decât în cazul Lucinschi, caz în care D.N.A. a început ancheta împotriva procurorului Jurj.

Nalini Ziya a fost arestat preventiv 4 luni din confuzie (în sensul propriu al cuvântului) cu alt “Doctor”; Procurorul Jurj, interpelat, a răspuns-“Nu eu sunt responsabil, ci magistraţii – eu doar am făcut o propunere...”. Semnalăm astfel o gravă disfuncţionalitate (cunoscută de altfel de public) a sistemului judiciar – în momente cheie sau festiviste (de raportare MCV etc.), sub un impact mediatic puternic, se operează arestări spectaculoase, iar magistraţii dispun arestarea, fără a discuta probele, fără a motiva pericolul social concret, pentru a favoriza ancheta etc.", susţine avocatul.

Potrivit acestuia, unul dintre falsurile grosolane din acest dosar sunt prejudiciile. Practic, avocatul a explicat că la dosar au fost depuse interceptări în care diferite persoane, clienţi ai casei de schimb valutar a iranienilor, sunau pentru a se informa de cursul valutar şi a schimba anumite sume. Toate aceste sume despre care clienţii au vorbit au fost încadrate la prejudicii, deşi unele dintre persoanele respective nici măcar n-au mai ajuns să schimbe bani.

"Problema sumelor de bani transferate (şi implicit a prejudiciului) este un grosolan şi evident abuz: – peste 90% din persoanele reţinute în Raport sunt clienţi obişnuiţi ai casei de schimb valutar, care nu aveau în mod real nici o legătură cu împrejurările dosarului (dar care au fost hărţuiţi). În plus, aceasta nu constituie spălare de bani!!! În vederea creării unui dosar “impresionant” D.I.I.C.O.T. “calcă pe cadavre”, în dispreţul adevărului evident, pentru a se obţine promovări, statistici etc. Ceea ce este cel mai regretabil este că magistraţii au ignorat această situaţie, iar A.N.A.F. a dispus măsuri asiguratorii, astfel încât clienţii mei sunt în situaţia de a-şi pierde toate bunurile (obţinute licit, cu mult înainte de perioada investigată)", arată avocatul.

"Intenţionăm să promovăm un litigiu strategic şi să chemăm în judecată Statul Român, S.R.I. şi Ministerul Public pentru prejudiciul cauzat clienţilor mei", anunţă Cătălin Georgescu în încheierea comunicatului de presă remis Epoch Times.

Reamintim că avocatul Cătălin Georgescu a fost cel care a stat la originea uneia dintre cele mai mediatizate decizii luate vreodată de CCR, respectiv decizia în urma căreia SRI nu mai poate face interceptări în dosarele penale. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici