Kissinger cere Statelor Unite să trateze Rusia ca o “mare putere” şi să nu încerce să o divizeze

Henry Kissinger la Woodrow Wilson Center, Washington, la o conferinţă despre creşterea puterii militare a Chinei, octombrie 2012
Henry Kissinger la Woodrow Wilson Center, Washington, la o conferinţă despre creşterea puterii militare a Chinei, octombrie 2012 (Alex Wong/Getty Images)

Fostul secretar de stat american Henry Kissinger a cerut Statelor Unite să trateze Rusia ca o “mare putere” şi să nu mai depună eforturi pentru a o diviza.

“Divizarea Rusiei a devenit un obiectiv [pentru oficialii americani] pe termen lung”, a declarat Kissinger, în vârstă de 92 de ani, în timpul unui interviu cu revista The National Interest, publicat miercuri.

“Dacă tratăm Rusia în mod serios ca o mare putere, atunci trebuie să determinăm într-un stadiu incipient dacă temerile lor pot fi conciliate cu necesităţile noastre”, a declarat el revistei.

Relaţiile dintre Washington şi Moscova s-au deteriorat datorită mai multor chestiuni, în special cea a crizei continue din Ucraina.

Washingtonul acuză Moscova de înarmarea şi susţinerea rebelilor separatişti pro-ruşi care se luptă în estul Ucrainei cu forţele guvernamentale.

Rusia, totuşi, a denunţat acuzaţiile ca fiind “nefondate” şi a învinuit Statele Unite pentru orchestrarea unei lovituri împotriva guvernului lui Viktor Ianukovici, care a fugit din Ucraina la începutul anului trecut.

Kremlinul a descris politica externă a Washingtonului cu privire la Ucraina ca fiind “agresivă”, susţinând că această politică “nu respectă realităţile cotidiene şi demonstrează că SUA doreşte de fapt să domine lumea.”

În interviul său, Kissinger a acuzat guvernele SUA şi europene că nu au recunoscut contextul istoric în care a început confruntarea dintre Rusia şi Ucraina.

“Această legătură nu poate fi limitată niciodată la o relaţie între două state suverane tradiţionale, nu din punctul de vedere al Rusiei şi poate nici al Ucrainei. Aşadar, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu poate fi exprimat printr-o formulă simplă de principii care au fost aplicate şi care au funcţionat în Vestul Europei”, a adăugat politicianul veteran.

Kissinger, care a servit în administraţia fostului preşedinte Richard Nixon, a repetat una dintre propunerile sale anterioare, şi anume aceea ca Ucraina să devină o zonă tampon, sau un mediator între Rusia şi Occident.

Cerând Occidentului să nu mai susţină regimul din Kiev cu orice cost, Kissinger a declarat: “Ar trebui să fie cel puţin examinată posibilitatea unei cooperări între Occident şi Rusia într-o Ucraina nealiniată militar.”

Analiştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că tensiunile tot mai mari dintre SUA şi Rusia ar putea duce la un război catastrofal, iar unii au acuzat Washingtonul de crearea crizei din Ucraina în scopul de a provoca Rusia.

Fostul legiuitor american Ron Paul a declarat pe website-ul său că SUA stârneşte un război împotriva Rusiei care “ar putea duce la distrugerea totală” a ambelor ţări.

Conflictul tot mai mare dintre SUA şi Rusia în privinţa crizei ucrainene este rezultatul eforturilor Washingtonului de a-şi menţine hegemonia, şi ''mişcărilor extrem de provocatoare'' în estul Europei, a declarat Paul Craig Roberts, un economist care a servit ca asistent al secretarului pentru politică economică din cadrul Trezoreriei americane, în timpul administraţiei Reagan.

“Este o situaţie gravă în care SUA atrage Europa într-un conflict cu Rusia, şi este vorba doar de protejarea hegemoniei SUA şi de protejarea statutului său de putere unică”, a declarat Roberts pentru Press TV pe 26 iunie.

Cu cinismul care-l caracterizează, Kissinger a sfătuit anul trecut Ucraina să nu spere că va deveni membră NATO în viitorul apropiat, deoarece Alianţa nu va vota niciodată unanim în favoarea includerii Ucrainei.

Poziţia brutală a lui Kissinger, şi, de asemenea, apropierea faţă de Moscova şi de regimurile comuniste a fostului om de stat n-ar trebui să mire pe nimeni. Kissinger a fost şi rămâne subiectul mai multor scandaluri majore.

Este cel care l-a împiedicat pe Soljenitin să se apropie de Casa Albă. Este cel care a inventat scuze dintre cele mai halucinante pentru masacrul din Piaţa Tienanmen, comis de comuniştii chinezi. Este cel care a reuşit (împreună cu premierul canadian Pierre Trudeau) să dea Chinei comuniste un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, după un bizar turneu ocult prin ţara asiatică.

Dacă n-ar fi destul, la adresa respectatului Kissinger au existat chiar bănuieli că ar lucra în cadrul KGB.

Acuzaţiile îl implică pe celebrul colonel Michal Goleniewski, care lucra pentru serviciul de spionaj polonez. Acesta a început să lucreze împotriva Blocului Comunist trimiţând aliaţilor occidentali informaţii despre mai mulţi spioni sovietici de vârf. Aşa cum era de aşteptat, la scurt timp după, Goleniewski a trebuit să se refugieze în Vest, ocazie cu care a înmânat Occidentalilor o listă a unor spioni sovietici de top implantaţi în diverse poziţii cheie. Informaţiile se pare că au totalizat un dosar ultrasecret de 5 mii de pagini, despre operaţiunile de spionaj ale URSS.

Un an mai târziu, Goleniewski ajungea în SUA, unde cerea să-l vadă pe preşedintele Kennedy, pe motiv că are informaţii despre un super-spion la vârful administraţiei americane. Întâlnirea nu s-a mai produs, ofiţerul polonez întâlnindu-se doar cu şeful CIA căruia i-a şoptit numele lui Kissinger. Dar Kissinger era la vremea aceea „too big to fail”, iar istoria s-a scris cum s-a scris. Strâmb.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe