Justiţia, în zodia PSD. DNA, pe baricade: Propunerile lui Toader, o formă de presiune asupra procurorilor

Modificările promovate de ministrul PSD Tudorel Toader care vizează legile justiţiei reprezintă practic o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din DNA. Aşa sună concluzia la care a ajuns, în urma deliberărilor, Adunarea Generală a procurorilor anticorupţie.
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)

Pusă în faţa propunerilor "avangardiste" care vizează legile justiţiei, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a convocat de urgenţă Adunarea generală a procurorilor din cadrul instituţiei pentru a pune în discuţie propunerile enunţate de ministrul Tudorel Toader, iar concluzia la care a ajuns acest for a fost una cât se poate de clară, reiese dintr-un comunicat de presă, remis marţi de agenţia anticorupţie.

Adunarea fusese iniţial programată pentru data de 31 august, însă a fost devansată după ce procurorul general Augustin Lazăr a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei.

"Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din DNA", a transmis instituţia condusă de Kovesi.

Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei:

-trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, de natură să aducă atingere independenţei magistraţilor;

-modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credinţă, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condiţiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată);

-înfiinţarea unei Direcţii specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;

-introducerea unor condiţii privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puţin 5 ani de activitate efectivă pentru candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităţilor sociale şi va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri;

-introducerea condiţiei de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistraţi şi de experienţa necesară pentru exercitarea acestei funcţii (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcţia de procuror general este de doar 10 ani);

-judecătorii şi procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă, care lipseşte de conţinut conceptul promovării pe loc;

În acelaşi timp, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri:

-procedura de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

-majorarea vechimii la 8 ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul D.I.I.C.O.T. şi D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienţei în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcţionării celor două structuri specializate şi nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal şi de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar şi care nu corespund atribuţiilor concrete pe care le presupun aceste funcţii;

-infirmarea soluţiilor adoptate de procuror şi pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenţa funcţională a procurorilor;

-trecerea de pe funcţia de procuror pe cea de judecător şi invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obţinut pe baza unor examene de către magistraţi;

-separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conţinutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituţional al magistraturii;

"Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum şi eliminarea posibilităţii reîncadrării pensionarilor în funcţia de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării", mai arată DNA.

Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne