Interviu cu David Kilgour, co-autor al noului raport despre recoltarea de organe a Chinei

Co-autorul noului raport oferă detalii despre modul în care China a construit o industrie masivă de transplant prin recoltarea de organe de la deţinuţi politic
David Kilgour, avocat şi fost membru al Parlamentului canadian, a cercetat recoltarea de organe în China din anul 2006.
David Kilgour, avocat şi fost membru al Parlamentului canadian, a cercetat recoltarea de organe în China din anul 2006. (Matthew Little / The Epoch Times)

David Kilgour, un carismatic politician, creştin conservator, a fost ani de zile procuror şef al Provinciei Alberta şi secretar pentru Asia Pacific.

Kilgour, care a ajuns pe prima pagină a ziarelor după ce a descris atrocităţile comise de miliţiile musulmane asupra creştinilor în Darfour, a început în 2006 o anchetă asupra unei alte atrocităţi: omorârea, de către Partidul Comunist Chinez, a deţinuţilor politic pentru organe. Raportul Kilgour- Matas (efectuat împreună cu David Matas, un cunoscut avocat canadian cu rădăcini româneşti, specializat în drept internaţional) a şocat dezvăluirea caracterului sistematic al crimelor puse la cale de un guvern - fie el chiar şi comunist - şi a "beneficiat" de o largă muşamalizare în presă, la presiunile regimului de la Beijing.

Continuarea investigaţiei celor doi a fost făcută luându-l în echipă şi pe Ethan Gutmann, care a lucrat ani de zile la Camera de Comerţ sino-americană din Beijing. Gutmann este cunoscut pentru dezvăluiri legate de relaţia obscenă dintre Partidul Comunist Chinez şi companiile americane, care, nu de puţine ori ajută la ascunderea crimelor în masă comise de regim, ba chiar devin ceea ce codul penal american numeşte "accessory to murder" - instrument al crimei - în momentul în care dezvoltă tehnologie folosită de autorităţile chineze în persecutarea propriilor cetăţeni.

David Kilgour a acordat un interviu ziarului nostru, în care descrie noua dimensiune a măcelului comis de regimul comunist chinez.

Epoch Times: Care este cea mai importantă constatare în acest nou raport?

David Kilgour: Partidul-stat chinez susţine că anual se fac în jur de 10.000 de transplanturi de organe în întreaga ţară, dar această actualizare a raportului arată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că numărul transplanturilor are o scara industrială, fiind de multe ori mai mare decât se credea anterior - vorbim despre mult mai multe zeci de mii de transplanturi de organe făcute anual. Asta este, pentru mine, cel mai important lucru despre care vorbeşte acestă actualizare a raportului.

ET: De ce este atât de important, sau o mare problemă?

DK: Atunci când Camera Reprezentanţilor din SUA a votat rezoluţia H.Res. 343, ambasada chineză din Washington a sărit în sus declarând că este o acuzaţie fără acoperire şi au mai spus, de asemenea, că în 2015 guvernul chinez a oprit recoltarea de organe de la prizonierii executaţi. Huang Jiefu - oficial de top pentru transplant al Chinei, nu a admis niciodată nici măcar un singur aşa-numit "donator" Falun Gong. Ei vorbesc mereu doar despre condamnaţii cu pedepse capitale [nu şi despre aderenţii Falun Gong, păstraţi de obicei în lagăre de muncă, oameni care nu sunt nici măcar condamnaţi pentru vreo crimă, şi care sunt subiectul măcelului, nota redacţiei pentru clarificare].

De-a lungul ultimilor cinci-şapte ani, nu l-am văzut niciodată pe Huang Jiefu să recunoască că s-au furat în mod forţat organe de la deţinuţi politic - cea mai mare parte, desigur, fiind alcătuită din practicanţi Falun Gong, şi aşa cum a subliniat Ethan Gutmann - un număr cu mult mai mic de la tibetani, uiguri şi creştini. Este un caz de propagandă împotriva a ceea ce noi credem că este o dovadă copleşitoare, în varianta actualizată a raportului nostru, că transplantutile sunt realizate la scară industrială şi că, în afară de vorbe goale nu a existat nicio reducere a numărului [celor executaţi prin prelevarea de organe - n.r.]. Cred că actualizarea raportului nostru va convinge cititorii imparţiali că numărul transplanturilor a crescut constant.

ET: Cum de puteţi spune că aceste organe provin de la [aderenţi, n.r] Falun Gong?

China este singurul loc de pe pământ, unde deţinuţii politic sunt ucişi pentru organe, iar acestea sunt vândute atât chinezilor cât şi "turiştilor" care ajung acolo pentru a-şi procura organe.

DK: Cunoaştem tot felul de factori care sunt interconectaţi şi care concordă la această concluzie. În primul rând, am vorbit cu oameni care au reuşit să iasă din cele 350 de lagăre de muncă aflate pe întinsul Chinei, şi care au indicat că doar practicanţii Falun Gong sunt examinaţi sistematic de medici. Este clar - atunci când foştii deţinuţi descriu examenele medicale - că acestea nu au nimic de-a face cu sănătatea. Regimului nu-i pasă de sănătate. Este un examen pentru transplanturi de organe. Numai [aderenţii, n.r] Falun Gong sunt examinaţi în aceste instituţii modelate după cele create de Hitler şi Stalin, unde ajungi, pentru trei ani, doar pe semnătura unui miliţian. Aşa că, în mod clar, [aderenţii, n.r] Falun Gong sunt principala sursă a acestor organe.

ET: Aţi fost pentru o perioadă secretar de stat al Canadei pentru Asia-Pacific - cum ar trata cineva aflat într-o asemenea poziţie ceva de genul acesta, în cazul în care un raport i-ar fi fost pus pe birou? Ce aţi fi făcut?

DK: Asta a fost din 2002 până în 2003. David Matas şi cu mine nu ne-am făcut studiul nostru până în 2006. Am fost deprimant de inconştient de ceea ce se întâmpla cu Falun Gong la acel moment. Am avut practicanţi Falun Gong care veneau să mă vadă, şi am fost răvăşit de ceea ce am auzit, dar spre ruşinea mea nu mi-am exprimat aceste preocupări în mod activ sau suficient de puternic cu oficiali din China sau Canada, sau din alte locuri. Dar, mai târziu, David Matas şi cu mine am făcut primul studiu (în 2006) şi studiul nostru revizuit (în 2007), iar apoi cartea (în 2009), şi am continuat să căutăm probe începând din 2006. Noi am arătat că se întâmplă, iar această nouă actualizare a studiului arată că se întâmplă la scară mare. Nimeni nu va avea dificultăţi în înţelege că se întâmplă - nici măcar practicienii medicali în ţările guvernate de statul de drept. Aşa că sper că Societatea de Transplant - TTS - [organizaţia care supervizează activitatea de transplanturi la nivel internaţional, n.r.] va lua raportul foarte în serios.

ET: Ce credeţi că ar trebui să facă TTs, sau alte organisme profesionale de vârf?

DK: Sarcina lor este de a analiza dacă transplanturile sunt realizate respectând normele etice. Ele ar trebui să ştie că transplanturile nu sunt realizate în concordanţă cu Declaraţia de la Istanbul, sau orice alt acord internaţional; motivul pentru care marea conferinţă de transplant la nivel mondial găzduit de TTS este ţinută în Hong Kong, spre sfârşitul acestui an, se datorează faptului că Hong Kong face parte din China. Este ironic faptul că Hong Kong are un sistem care asigură că operaţiile de transplant sunt făcute în mod etic. Dar este clar că la această conferinţă nu ar trebui să fie audiaţi oameni precum Huang Jiefu, pentru motivul evident că Huang Jiefu nu a făcut altceva decât să spună minciuni sau neadevăruri grosolane de ani de zile, cu privire la aceste aspecte. Este greu ca un chirurg de transplant din China să ia o poziţie în acest sens, dar cel puţin chirurgii de transplant din toate celelalte ţări ar trebui să adopte o poziţie fermă. Însă mă tem că, tocmai deoarece va fi găzduită în Hong Kong, nu trebuie să vă aşteptaţi la prea multe de la conferinţa de la Hong Kong. Iar acest lucru este foarte regretabil.

Cred că actualizarea raportului nostru va zgudui o mulţime de oameni [care vor afla, n.r] ceea ce se întâmplă în China în acest domeniu.

Este singurul loc de pe pământ, unde deţinuţii politic sunt ucişi pentru organe, iar acestea sunt vândute atât chinezilor cât şi "turiştilor" care ajung acolo pentru a-şi procura organe.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii