Indonezia arestează un rus pentru că poartă tricou cu secera şi ciocanul

Secera şi ciocanul
Secera şi ciocanul (answers.com)

"Secera şi ciocanul", simbolul care a produs atâta suferinţă în secolul XX şi care este încă folosit de regimuri comuniste, are efecte nedorite în unele părţi ale lumii.

Conform agenţiei Sputnik, un cetăţean rus a fost oprit de localnici şi dus la o secţie de poliţie, unde a fost deţinut pentru scurt timp în Indonezia, pe motivul că purta un tricou roşu cu secera şi ciocanul - simbolul internaţional al comunismului, şi al Uniunii Sovietice.

Igor Riabchuk, purtătorul nefastului simbol, a rămas fără tricou, care fusese aparent cumpărat în Vietnam.

Conform Sputnik, Riabchuk este cel de-a treia persoană care păţeşte acest lucru în Indonezia, o ţară care are o lege ce interzice comunismul şi simbolurile sale.

Indonezia a interzis oficial comunismul de peste 50 de ani, iar cei care promovează ideologia criminală pot primi până la şapte ani de închisoare.

Religie a urii, considerată salvarea omenirii

Curentele filozofice ale secolului al XIX-lea au început să exploreze căi de a "perfecţiona" societatea. Ele au culminat cu apariţia comunismului (Karl Marx, Friedrich Engels şi mulţi alţii), care a propus ideologia marxistă ca soluţie la o problemă falsă - a aşa zisului antagonism şi lupta dintre clase.

Încă de la începutul său, în Manifestul Comunist, Marx a gândit mişcarea ca pe o religie a urii de clasă, în care promitea o transformare pe calea terorii şi a violenţei. Motorul acestor transformări, experimentate în "laborator" în timpul Revoluţiei Franceze, ar fi trebuit să fie păturile defavorizate ale societăţii, în special cele declasate - borfaşi, hoţi etc.

Simbolul comunismului - secera şi ciocanul - se dorea o afirmare a victoriei claselor defavorizate în "lupta de clasă" dusă împotriva burgheziei considerate asupritoare şi inamicul principal al "transformării". Interesant este şi faptul că marxismul nu pomenea nimic de clasa bancherilor sau a marilor finanţişti, pe care, aparent, Marx nu îi considera duşmani ai revoluţiei proletare - din motive care scapă analizei superficiale.

Pentru că nega total forma societăţii la acel moment - care, imperfectă cum era, reprezenta totuşi o evoluţie socială naturală; pentru că încerca să se înfăţişeze ca o soluţie falsă - paradisul pe Pământ, o societate fără clase, bazată pe redistribuţia veniturilor - la o problemă falsă - cea a capitalismului; dar şi pentru că a fost gândită de la început şi implementată prin crime în masă şi o teroare fără margini, ridicând la putere elemente declasate, bandiţi şi "proletariatul lumpen", experimentul comunist a eşuat în absolut toate statele în care a fost implementat.

Implementarea sa în Rusia, şi apoi exportarea în diferite zone ale Planetei a condus la crime în masă, care au făcut sute de milioane de victime. În ciuda acestei evidenţe, foarte puţine ţări au condamnat comunismul oficial.

Evoluţia post-comunistă este şi ea problematică. Unele state post-comuniste au păstrat structurile construite de Teroarea Roşie în timpul regimurilor comuniste, renunţând la economia de tip comunist, bazată pe naţionalizarea mijloacelor de producţie, controlul total al statului în economie şi redistribuţia egalitaristă a venitului.

Exemplul cel mai tipic este China - unde sistemul unipartinic şi ideologia marxistă sunt încă la putere, dar care a adoptat o economie pseudo-capitalistă. Alt tipar de transformare post-comunistă este cel al Rusiei, unde dictatura proletariatului a fost abolită, ca şi modelul unipartinic, iar economia a devenit de tip capitalist. Cu toate acestea structurile de putere ale regimului comunist au devenit clanuri oligarhice care conduc la vedere sau din umbră, lucru care a transformat Rusia într-un stat fără legi şi fără reguli, aflat la voia conducătorilor săi.

Acest tipar, replicat subtil în majoritatea ţărilor fostului bloc comunist, a generat o stare deplorabilă a economiei, dar, mai rău, un curent de "nostalgie", în care un număr semnificativ de persoane, decepţionate de starea societăţii, ajung să regrete cel mai criminal regim din istorie.

Datorită controlului absolut reuşit de regimurile comuniste prin teroare, niciunul dintre statele care au experimentat comunismul nu l-a condamnat, împreună cu crimele sale şi persoanele care l-au implementat şi susţinut - în procese de tip Nuremberg.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe