În absenţa unui guvern, alegerea noului preşedinte al Italiei devine fundamentală (presa italiană)

(photos.com)

Alegerea viitorului preşedinte al Republicii Italiene, care are o importanţă deosebită în situaţia de impas politic prin care trece ţara după rezultatul incert al alegerilor generale de la sfârşitul lunii februarie, se află joi în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.

'Mişcarea 5 Stele îşi alege pe Internet candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii', scrie La Repubblica de la Roma, care precizează că ziua de joi este importantă pentru Mişcarea populistă 5 Stele (M5S), fondată de bloggerul Beppe Grillo, şi a fost numită 'P-Day' (President's Day). Este ziua în care susţinătorii M5S vor vota pe Internet candidatul lor la funcţia de viitor şef al statului italian. Printre numele propuse de M5S se numără medicul chirurg Gino Strada (fondatorul asociaţiei 'Emergency'), actorul Dario Fo (laureat al premiului Nobel pentru literatură), jurnalista Milena Gabanelli, economista Loretta Napoleoni, juriştii Gustavo Zagrebelsky şi Stefano Rodota, precum şi magistraţii Ilda Boccassini, Gian Carlo Caselli şi Gherardo Colombo. Pe data de 16 aprilie (cu două zile înainte de începerea procedurii de vot în Parlamentul de la Roma) M5S îşi va anunţa oficial candidatul la această importantă funcţie instituţională.

În timp ce toate celelalte forţe politice îşi aleg candidaţii prin dezbateri interne şi dialog între diferitele partide, M5S continuă să trăiască 'într-un univers paralel', refuzând dialogul şi alianţele şi continuând 'dezbaterile interne' numai pe Internet, lucru care reprezintă pentru susţinătorii acestei mişcări populiste 'cea mai înaltă formă de transparenţă şi de democraţie'. În timp ce toate celelalte partide îşi aleg candidaţii printre cei mai importanţi politicieni italieni, M5S continuă să propună nume ale unor reprezentanţi ai societăţii civile. Unul dintre purtătorii de cuvânt ai M5S a anunţat miercuri că formaţiunea politică fondată de fostul actor comic Beppe Grillo îşi va vota, în Parlament, propriul candidat la primele trei scrutine (acelea la care este necesară o majoritate de două treimi din voturi). Dacă principalul lor candidat nu va fi ales, începând cu cel de al patrulea scrutin (la care este necesară o majoritate simplă), M5S va putea vota unul dintre candidaţii celorlalte partide, notează principalul cotidian roman.

'Alegerea viitorului şef al statului devine fundamentală', scrie Corriere della Sera din Milano, care subliniază miza alegerii succesorului lui Giorgio Napolitano în situaţia de impas politic în care se află ţara după alegerile legislative de la sfârşitul lunii februarie, care au avut un rezultat incert, ce nu permite formarea unui nou executiv, deoarece trei formaţiuni politice (coaliţia de centru-stânga, cea de centru-dreapta şi M5S) au obţinut circa 25% din preferinţele de vot ale electoratului italian, refuzând însă orice formă de alianţă între ele.

Mandatul viitorului şef al statului va avea o durată de şapte ani, deci 'miza este viitorul şi destinul Republicii Italiene', în situaţia în care ţara trece printr-o gravă criză economică, politică şi instituţională. Viitorul preşedinte va reprezenta 'singura baricadă pe care o va avea Italia pentru a-şi putea apăra democraţia'. Succesorul lui Napolitano (care va deveni cel de-al 12-lea şef al statului italian) va avea 'un rol politic ce va merge cu mult peste rolul de garant al Constituţiei', potrivit Corriere della Sera.

Impasul politic provocat de alegerile generale din 24-25 februarie, la care nicio formaţiune politică nu a obţinut majoritatea absolută în ambele camere ale Parlamentului, este 'deosebit de grav şi pune în pericol stabilitatea economică şi financiară a ţării'. În aceste condiţii, viitorul preşedinte, în următorii şapte ani, 'care vor fi cu siguranţă dificili pentru Italia', va avea sarcina semnificativă 'de a salva ceea ce se mai poate salva din democraţia italiană' şi va trebui să facă apel 'la toate calităţile şi capacităţile sale personale', care vor deveni decisive. Bărbat sau femeie, viitorul preşedinte 'va trebui să fie puternic şi capabil şi va avea sarcina să unească ţara, într-o perioadă întunecată a democraţiei italiene'. Iată de ce alegerea succesorului lui Napolitano 'devine strategică în Italia', opinează principalul cotidian milanez.

'Cine va fi succesorul lui Giorgio Napolitano?', se întreabă publicaţia La Stampa din Torino, care îi numeşte pe candidaţi 'papabili' sau 'quirinabili' (de la numele Palatului Quirinale, sediul preşedinţiei Republicii Italiene).

Principalul cotidian torinez publică un sondaj realizat online printre cititorii săi, în care pe primul loc se plasează fostul comisar european Emma Bonino (unul dintre liderii Partidului Radical Italian), cu 24% din voturi, urmată de fostul premier de stânga Romano Prodi, cu 16% din voturi, şi de juristul Stefano Rodota, cu 12% dintre preferinţele cititorilor publicaţiei menţionate.

Un lucru sigur, scrie La Stampa, este că 'italienii sunt pregătiţi să întâmpine cu braţele deschise prima preşedintă femeie din istoria Republicii Italiene', doamna Emma Bonino plasându-se pe primul loc în clasamentul 'quirinabililor', în toate sondajele difuzate în ultimele zile de principalele publicaţii din Italia.