Gheţarii antarctici "cântă": aceste sunete indică starea lor de sănătate

Vântul care suflă pe zăpada ce acoperă gheţarii creează vibraţii variabile detectate de seismografe, care pot fi folosite pentru a monitoriza efectele schimbărilor climatice.
Panoramă "Ross Ice Shelf"
Panoramă "Ross Ice Shelf" (Wikipedia. org)

Oamenii de ştiinţă compară sunetele cu o melodie, dar având în vedere marea preocupare pentru gheaţa polară, sună ca un şuierat sinistru: vântul care suflă pe dunele de zăpadă ce acoperă banchizele glaciare din Antarctica generează vibraţii seismice, care pot povesti multe despre starea de sănătate a acestei regiuni.

Un grup de oameni de ştiinţă de la Colorado State University au înregistrat aceste „fluierături” timp de peste doi ani, între 2014 şi începutul anului 2017, poziţionând 34 de seismografe ultra-sensibile în 34 puncte de pe Ross Ice Shelf, cea mai mare banchiză glaciară din Antarctica.

Banchiza glaciară (ice shelf) este un strat plutitor de gheaţă care se formează în regiunile oceanice polare. Are o grosime de aproximativ un metru, când se reînnoieşte anual şi între 4-5 metri, când este persistentă, cum este cazul banchizei din regiunea arctică cea mai apropiată de Polul Nord. În cazuri excepţionale, banchiza poate ajunge la o grosime de 20 de metri. Foarte frecvent este constituită din blocuri de gheaţă fracturate şi care se sudează din nou.

Sunete variabile

Banchizele glaciare precum Ross Ice Shelf sunt acoperite cu straturi de zăpadă de câţiva metri grosime, care formează dune ca cele ale deşertului şi au rolul de "pături" izolante. Când temperaturile cresc, acestea încetinesc topirea gheţii care stă la bază. Prin poziţionarea senzorilor seismici pe dunele banchizei Ross, oamenii de ştiinţă au realizat că acestea vibrează neobosit. Vânturile sunt cele care, lovindu-le, le fac să vibreze ca membranele unei tobe uriaşe şi nu numai: chiar şi variaţia temperaturii modifică viteza de vibraţie a zăpezii, care afectează sunetul.

Astfel, aşa cum muzicienii pot schimba înălţimea unei note prin variaţia poziţiei mâinilor pe un flaut, agenţii meteorologici şi atmosferici afectează susurul zăpezii, care poate fi monitorizat în timp real cu seismografele, dezvăluind condiţiile de etanşare ale banchizelor şi ale "păturilor" izolante care le acoperă. Acest tip de monitorizare ar putea contribui la înţelegerea modului în care banchizele răspund schimbărilor climatice.

Cântecul gheţii are o frecvenţă prea mică pentru a fi auzit de om, dar, în clipul video de mai sus în care sunetul este accelerat de 1.200 de ori, şi în acest moment istoric, poate fi ascultat.

Articol ştiinţific de referinţă: Near‐Surface Environmentally Forced Changes in the Ross Ice Shelf Observed With Ambient Seismic Noise

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință