Gheorghiţă Mateuţ demontează mitul "excepţiei inadmisibile" care a spart Binomul

Unul dintre cele mai criticate aspecte legate de decizia prin care CCR a privat SRI-ul de dreptul de a face interceptări în dosarele penale a fost cel legat de admisibilitatea excepţiei. Această excepţie se fundamentează însă pe lege.
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ (clujust.ro)

În contextul în care în spaţiul public s-a susţinut că decizia CCR de a admite excepţia de neconstituţionalitate ce a dus la scoaterea SRI-ului din dosarele penale este discutabilă, avocatul Gheorghiţă Mateuţ, unul dintre cei mai respectaţi practicieni ai dreptului penal, arată că excepţia - ridicată de avocatul Cătălin Georgescu - este fundamentată.

Reamintim că decizia prin care CCR a declarat neconstituţională o prevedere din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale are la bază o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocatul Cătălin Georgescu. Acesta a contestat un articol din Noul Cod de Procedură Penală, în vigoare din 2014, în dosarul nr. 52586/3/2011 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti şi în care interceptările fuseseră realizate sub vechiul Cod de Procedură.

Ori, în acest context, în presă s-a susţinut că CCR n-ar fi trebuit să admită excepţia căci articolul contestat de avocat nu avea nicio legătură cu judecarea cauzei. De altfel, şi doi judecători CCR au făcut opinie separată, afirmând că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală trebuia respinsă ca inadmisibilă, căci nu are legătură cu soluţionarea cauzei.

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ susţine însă altceva:

"Legea de procedură este de imediată aplicare. Există în materia de procedură penală principiul imediatei aplicări. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de legea penală, legea de procedură nu este guvernată de principiul aplicării legii penale mai favorabile. În consecinţă, dacă în cursul desfăşurării unui proces penal intervine o lege de procedură nouă, ea este aplicabilă imediat.

Pe de altă parte, nulităţile privind actele efectuate anterior intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală se soluţionează după regulile Codului de Procedură Penală în vigoare, tot ca o consecinţă a principiului imediatei aplicări. Practic are prea puţină relevanţă dacă procesul penal a pornit sub imperiul legii anterioare. Are prea puţină importanţă sub acest aspect pentru ca legea veche are aplicabilitate doar până în momentul în care este în vigoare. În momentul în care iese din vigoare, ea nu mai are aplicabilitate.", a explicat pentru Epoch Times avocatul Gheorghiţă Mateuţ.

Întrebat dacă avocatul Cătălin Georgescu avea temei legal să invoce acea excepţie în mod legal şi judecătorii CCR erau îndreptăţiţi să o considere admisibilă, Mateuţ a răspuns:

"Putea să o facă (avocatul n.r.), sigur că da pentru că nulităţile se analizează în baza Codului de Procedură Penală actual. De aceea în mod corect a fost criticată legea de procedură penală în vigoare aplicabilă sub aspectul nulităţii. Pentru că nulitatea chiar dacă priveşte acte efectuate anterior intrării în vigoare este soluţionată potrivit legii în vigoare ca o consecinţă a principiului imediatei aplicări. În consecinţă nu are importanţă faptul că aceste interceptări (din dosarul clienţilor lui Cătălin Georgescu n.r.) s-au întâmplat când nu era în vigoare actualul Cod, pentru că, după cum am văzut, excepţia a fost invocată după intrarea în vigoare, cred că în 2015.

Există un text – articolul 3 din legea 255/2013 de punere în aplicare, care constituie o normă tranzitivă, referitor la trecerea de la legea veche la legea nouă şi care prevede clar că dacă o nulitate invocată priveşte un act efectuat anterior ea se soluţionează întotdeauna potrivit legii în vigoare, potrivit noului Cod.", a completat Mateuţ.

Gheorghiţă Mateuţ este doctor în drept şi profesor la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj. Avocat penalist de excepţie, Mateuţ a fost apărător al unor personaje celebre, precum Dan Voiculescu, Ovidiu Tender, foşii miniştri Relu Fenechiu şi Codruţ Sereş, George Copos, Gheorghe Falcă, primarul Aradului, Gigi Becali.

Reamintim că, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că prevederea din Codul de Procedură Penală în baza căreia serviciile putea face interceptări în dosarele penale este neconstituţională. Detalii aici

Ulterior, pe fundalul temerilor că pleiada de corupţi, ajunşi după gratii în dosare bazate pe interceptări efectuate de SRI, vor cere revizuirea sentinţelor, judecătorii CCR au venit cu o nouă decizie (şi aceasta cu aspecte controversate), respectiv a declarat neconstituţionale prevederile de la art. 453 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Penală. Practic, CCR a hotărât că decizia referitoare la interceptările SRI nu va putea fi invocată pentru revizuirea sentinţelor.

Miercuri, CCR a dat publicităţii şi motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională prevederea din Codul de Procedură Penală ce permitea serviciilor să facă interceptări în dosarele penale, presa vuind, ulterior, că dosarele pe rol vor fi dinamitate, lucru pe care preşedintele CCR, Augustin Zegrean (şi nu numai el) îl infirmă. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne