Gheorghe Cojocaru: Dodon nu a deschis multe uşi importante în Occident, ceea ce i-a afectat imaginea

Prin vizitele sale în Occident, preşedintele moldovean şi-ar dori o recunoaştere internaţională a statutului de neutralitate a Republicii Moldova, acesta fiind, în opinia istoricului, un panaceu împotriva mişcărilor unioniste sau separatiste.
Gheorghe Cojocaru, istoric
Gheorghe Cojocaru, istoric (europalibera.org)

Deplasarea de săptămâna trecută a preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la Roma, unde a fost primit de Suveranul Pontif şi de preşedintele Italiei, ar fi, în opinia istoricului moldovean, Gheorghe Cojocaru, un prim pas pe care şeful statului îl face spre Occident, lăsând în urmă o serie de vizite, unele după altele, dar toate într-o singură direcţie, cea a spaţiului eurasiatic.

Totodată, Cojocaru consideră că această răsucire a preşedintelui spre Vest, „dacă nu este doar un simplu joc de glezne, se doreşte, probabil, a fi un semnal al disponibilităţii sale de a-şi reechilibra cursul unilateral de până acum de politică externă”. Istoricul a mai specificat, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, că pe parcursul unui an de zile aproape, preşedintele Dodon, nu a deschis prea multe uşi importante în Occident, fapt ce i-ar crea „un disconfort de imagine, dar şi îi îngustează marja de mobilitate, într-un sens sau altul”.

În context, Cojocaru a ţinut să specifice că totuşi problemele, de natură socială sau comercială, pe care şeful statului le abordează la întâlnirile cu înalţii reprezentanţi europeni, nu ţin propriu-zis de agenda prezidenţială, ci mai curând de cea a Guvernului, „nuanţele acestea contând, totuşi, mai puţin pentru cetăţenii simpli.”

Pe lângă problemele sociale şi economice despre care discută şeful statului în cadrul vizitelor sale peste hotare, atât cu preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi cu comisarul european pentru politică externă, Mogherini, iar recent şi cu preşedintele Italiei, un alt subiect adus în discuţie este recunoaşterea internaţională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova.

„Igor Dodon vede în recunoaşterea internaţională a neutralităţii un panaceu împotriva mişcărilor unioniste sau separatiste, mizând pe o presupusă solidaritate a factorilor externi în ceea ce priveşte asigurarea existenţei Republicii Moldova, ca stat independent şi indivizibil teritorial. Se pare că preşedintele Dodon intenţionează să facă din această chestiune o prioritate a cursului său de politică externă, ceea ce ar putea explica şi interesul său pentru stabilirea unor contacte directe cu cei mai importanţi actori ai scenei internaţionale”, a conchis Gheorghe Cojocaru.