Fibrele alimentare ne ajută să scăpăm de kilogramele in plus

Peste tot în lume, oamenii încercă să combată obezitatea, care este cauzată de o serie de factori.
Peste tot în lume, oamenii încercă să combată obezitatea, care este cauzată de o serie de factori. (Raul Arboleda / AFP / Getty Images)

Fibrele sunt nutrienţi importanţi care se găsesc în alimentele de origine vegetală şi au un rol esenţial în buna funcţionare a sistemului digestiv şi implicit a întregului organism. O cantitate adecvată de fibre contribuie la menţinerea unei stări de saţietate şi a greutăţii corporale optime fără efort.

Fiecare plantă conţine fibre compuse dintr-o parte insolubilă, care reglementează peristaltismul intestinal şi curăţă colonul în profunzime, şi o parte solubilă care se amestecă cu apa şi îmbunătăţeşte metabolismul grăsimilor şi zaharurilor, evitând ca organismul să le asimileze în exces.

În natură nu există fibre "pure", numai insolubile sau solubile: cele două fracţiuni de fibre sunt prezente în produsele alimentare în diferite procente, aşa că vom avea alimente mai insolubile (cum ar fi tărâţele) sau mai solubile (cum ar fi merele). Fibrele insolubile ar trebui să fie consumate în cantitate mai mică de către cei care suferă de sindromul colonului iritabil sau au un peristaltism mai accentuat.

Fibrele alimentare se găsesc în târâţe, pâine şi paste din grâu integral, în fructe şi legume, seminţe şi leguminoase; ele nu sunt digerate de către organism astfel că sunt eliminate foarte repede prin intestinul gros; un aport de doar 35 de grame pe zi, ne ajută să scăpăm de kilogramele in plus.

Odată introduse în organism prin alimente, fibrele sunt amestecate cu apă şi sucuri digestive, cresc în volum şi formează un bolus alimentar care, ajungând în stomac, determină senzaţia de saţietate. Bolusul alimentar din stomac alunecă în intestin: trecerea prin pereţii intestinali este foarte rapidă şi acest lucru reduce absorbţia de grăsimi şi zaharuri. În cazul în care organismul absoarbe mai puţin zahăr, reduce răspunsul insulinic şi previne foamea tipică între mese. În final, odată ajuns în colon, fibrele prezente în bolus fermentează şi produc metan, apă, dioxid de carbon şi un număr de acizi organici, printre care acidul propionic - ceea ce limitează producerea de grăsimi de către ficat - şi acidul butiric, principala sursă de sănătate a celulelor colonului. Acesta acţionează ca un probiotic şi favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice pe mucoasa intestinală, evitând stagnarea de toxine şi formarea de gaz care determină constipaţia şi balonarea.

În afară de prevenirea constipaţiei, mentinerea unei greutăţi corporale optime, consumul suficient de fibre normalizează de asemenea glicemia, tensiunea arterială, scade nivelul colesterolului, riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare, a dezvoltării cancerului de colon şi al diabetului zaharat de tip 2.

Nutriţioniştii sunt de acord că, pentru a obţine rezultate pozitive pentru sănătate şi o greutate optimă, sunt suficiente 35 de grame de fibre (solubile şi insolubile) în fiecare zi, însă acestea ar trebui să fie luate cu o cantitate adecvată de lichide, până la un litru şi jumătate pe zi. Numai aşa fibrele cresc în volum şi îşi exercită rolul lor benefic.