Drogurile de sinteză: noul război al Chinei împotriva Americii

Conform mai multor rapoarte, traficanţii de droguri din Mexic sau America Latină consideră China o sursă esenţială pentru pentru drogurile sintetice, precursorii de droguri şi arme. În plus, regimul comunist chinez este implicat într-un război al drogurilor pentru a-şi slăbi rivalii şi inamicii, susţine un fost membru al CIA.
Poliţia mexicană distruge arme capturate de la cartelurile de droguri. Conform unor rapoarte, China este o sursă importantă pentru traficul de arme şi droguri sintetice în Mexic şi alte ţări latin-americane.
Poliţia mexicană distruge arme capturate de la cartelurile de droguri. Conform unor rapoarte, China este o sursă importantă pentru traficul de arme şi droguri sintetice în Mexic şi alte ţări latin-americane. (Captură Foto)

În spatele fluxului ilegal de droguri introduse în SUA şi a violenţelor desfăşurate în America Latină de către cartelurile criminale, regimul chinez are un cuvânt greu de spus. Pentru cartelurile de droguri şi grupurile narco-teroriste, regimul chinez a devenit o sursă principală de droguri sintetice şi precursori de droguri precum metamfetamina, dar şi o sursă principală de arme utilizate de cei implicaţi în comerţul cu droguri.

Multe dintre aceste droguri creează haos în corpurile şi minţile utilizatorilor şi în comunităţile din care provin aceştia – unele dintre ele creând un comportament psihotic pe termen îndelungat, iar altele fiind asociate cu supradoze şi decese.

De exemplu, există peste 150 de companii chimice chineze listate la bursă care vând drogul alpha-PVP, cunoscut sub numele de “flakka”, conform New York Times. Flakka înlocuieşte consumul de cocaină în statul american Florida, este responsabil pentru cel puţin 18 decese precum şi cauză a numeroase arestări bizare în acest stat.

Cât despre metamfetamină, un sondaj naţional realizat în 2012 a descoperit că existau aproximativ 1,2 milioane de utilizatori ai acestui drog în SUA, conform National Institute on Drug Abuse. Efectele secundare ale drogului includ “anxietate semnificativă” şi comportament violent, iar “simptomele psihotice pot dura uneori câteva luni sau ani de zile.”

Aceste droguri şi multe altele ca ele au o trăsătură critică în comun: ele, sau chimicalele de altfel controlate, folosite pentru a le crea, provin din China – or, timp de ani de zile, agenţiile chineze de reglementare au manifestat puţin interes pentru a ajuta la reducerea fluxului de astfel de substanţe.

„Rolul Chinei este acela de a facilita activităţile de crimă organizată din Mexic şi America Latină”, a declarat dr. Robert J. Bunker, profesor adjunct de cercetare la U.S. Army War College, într-un interviu prin email.

Partidul Comunist Chinez (PCC) şi-a făcut loc atât pe pieţele legale cât şi pe cele ilegale din America Latină, a precizat Bunker care a adăugat că „dacă la asta adăugăm legăturile pe care PCC le are cu regimurile paria, precum cel din Venezuela, şi interacţiunile cu Hezbollahul şi agenţii iranieni, ne rezultă un scenariu de tip ‘Barul din Războiul Stelelor’”.

Într-o scenă desfăşurată într-un bar, în renumitul film Războiul Stelelor din 1977, personajul Obi-Wan Kenobi declara următorul lucru: „Nu vei găsi niciodată un stup mai mizerabil de lepădături şi ticăloşi”.

Este o situaţie, susţine Bunker, în care regimul chinez, „prin numărul său considerabil de oficiali corupţi (mulţi dintre ei având legături cu crima organizată), va vinde practic orice sau va furniza orice tip de serviciu, în acest moment, pentru a obţine un profit: arme, precursori de droguri, produse contrafăcute, pariuri şi spălare de bani”.

Un război al drogurilor

Există mai multe motive în spatele războiului drogurilor decât se arată la prima vedere. „Recenta doctrină chineză enunţă clar utilizarea unui spectru vast de războaie împotriva adversarilor săi, inclusiv a Statelor Unite”, a susţinut un raport întocmit în 31 octombrie 2014 de către U.S. Army Special Operations Command.

„Războiul drogurilor” este o parte a acestui „spectru vast de războaie”, susţine raportul, notând că acest război este asociat cu o strategie militară chineză mai amplă care urmăreşte să „destabilizeze adversarul”. Acest război intră sub jurisdicţia aşa numitului „război al culturii”, care este o strategie neconvenţională de luptă ce urmăreşte să producă decăderea structurii morale a unei naţiuni rivale şi, prin urmare, să o slăbească.

Pentru regimurile comuniste, inclusiv pentru Partidul Comunist Chinez, utilizarea războiului drogurilor împotriva adversarilor lor nu este ceva nou. În cartea sa “Red Cocaine”, ultima dată actualizată în 1999, fostul director adjunct pentru informaţii din cadrul CIA, Joseph D. Douglass, a detaliat istoria acestei strategii.

El a scris că regimurile comuniste „au folosit narcoticele timp de câteva decenii ca o armă decisivă în războiul continuu de intensitate redusă pe care îl poartă împotriva civilizaţiei occidentale”, adăugând că, în perioada 1985-1990, de exemplu, „datele şi diferitele surse şi mărturii au făcut o legătură între aproape fiecare ţară comunistă şi traficul de droguri”.

Strategia a fost expusă de multe ori de către oficiali de rang înalt care au fugit din Uniunea Sovietică – inclusiv de către generalul ceh Jan Sejna. Utilizarea acestei strategii a fost de asemenea detaliată într-un ghid din era stalinistă, intitulat „Manualul Comunist de Instrucţiuni asupra Războiului Psihopolitic”, care acum poate fi găsit în surse publice.

Războiul drogurilor a fost folosit şi de britanici în timpul Războaielor Opiului împotriva Chinei în secolul al 19-lea, care au forţat China să cedeze conducerii britanice controlul asupra Hong Kong-ului în 1841. Ulterior, acest război a ajutat la prăbuşirea Dinastiei Qing în 1912.

Pentru fondatorul Partidului Comunist Chinez, Mao Zedong, opiul a fost o armă folosită în eforturile sale pentru a câştiga controlul asupra Chinei. Douglass scrie că, în 1928, Mao l-a instruit pe unul dintre subordonaţii săi, Tan Chen-lin, să „înceapă să cultive opiu la scară mare”. A fost un pas important atât pentru a câştiga resursele necesare [Chinei] cât şi pentru a droga statele non-comuniste.

După ce Partidul Comunist Chinez şi-a consolidat controlul, scrie Douglass, „producţia de opiu a fost naţionalizată şi traficul de narcotice, împotriva statelor non-comuniste, a devenit o activitate oficială a noului stat comunist”.

Acea “activitatea oficială” nu a încetat niciodată, în ciuda faptului că a fost expusă de investigaţii separate desfăşurate în Japonia şi SUA în 1951.

Dar astăzi, războiul drogurilor care în trecut era desfăşurat pe ascuns, se desfăşoară în mod deschis.

Hrănirea epidemiei

Pentru cartelurile de droguri, China este principala sursă de precursori chimici, inclusiv efedrină şi pseudoefedrină, utilizaţi la crearea drogului numit metamfetamină. De asemenea, China este o sursă principală de alte droguri sintetice, multe dintre putând fi comandate direct din laboratoarele chineze. Majoritatea drogurilor sintetice sunt dificil de categorisit – şi de reglementat – deoarece laboratoarele chineze îşi schimbă conţinutul chimic pentru a evita legile americane.

Utilizarea şi dependenţa de metamfetamină şi alte droguri sintetice creşte în SUA – din moment ce deseori acestea nu sunt scumpe, sunt uşor de obţinut şi pot mima efectele altor droguri de pe piaţă. Există clone sintetice pentru aproape fiecare drog ilegal comercializat pe piaţă.

În timp ce Partidul Comunist Chinez a arestat unele grupuri care vând droguri în China, conform PBS, drogurile pentru export încă sunt “produse în mod deschis”.

Politica regimului chinez în privinţa acestor chimicale a permis drogurilor ilegale să se dezvolte în străinătate. Cartelurile mexicane produc peste 90% din metamfetamina folosită în SUA şi 80% din aceeaşi metamfetamină este produsă folosind ingrediente din China, conform DEA (Drug Enforcement Administration).

„China a devenit principalul furnizor pentru traficanţii mexicani, datorită regulamentelor relaxate aplicate asupra industriei chineze de producţie şi export a acestor chimicale”, a declarat un oficial DEA pentru revista Stars and Stripes.

Traficanţii produc metamfetamină prin folosirea a aproximativ 30 de ingrediente chimice, multe dintre ele fiind produse sub regulamente stricte în SUA şi în alte locuri. Dar, în China, doar unul din cele 30 de elemente chimice este reglementat, conform Stars and Stripes.

Mexicul a încercat să coopereze cu regimul chinez pentru a reduce fluxul de ingrediente pentru droguri, dar li s-a spus că Mexicul va trebui să îşi rezolve singur problema. Jorge Guajardo, fost ambasador al Mexicului în China, a declarat pentru New York Times: „În toată perioada în care am fost acolo, chinezii nu au manifestat niciodată dorinţa de a coopera în vederea reducerii fluxului de precursori în Mexic”.

Dr. Heitor De Paola, comentator politic brazilian şi autor al cărţii “Latin America Axis of Evil and the New World Order” (Axa răului latin-americană şi noua ordine mondială), a declarat într-un interviu prin email că drogurile sunt folosite în scopul desfăşurării unui război al drogurilor în America Latină, şi nu doar de către Partidul Comunist Chinez ci şi de alte grupuri comuniste, de asemenea.

În ceea ce priveşte guvernul, Paola a declarat că practica este folosită de unii lideri naţionali, membri ai congreselor politice de extremă stângă Foro de Sao Paulo (Forumul de la Sao Paulo), precum şi de grupurile narco-teroriste precum FARC sau “mişcările socialiste” de extremă stângă care se autodenumesc grupuri de gherilă.

Drogurile sunt folosite, a susţinut el, „ca o modalitate de stimulare a dependenţei de droguri în rândul tineretului ţărilor vizate”, pentru a realiza obiectivele politice ale grupurilor comuniste. Unele grupuri, precum FARC, schimbă de asemenea droguri pe arme.

Originea armelor de foc ilegale

Suportul Partidului Comunist Chinez pentru traficanţii de droguri latino-americani, totuşi, nu se limitează doar la furnizarea de droguri sintetice şi ingrediente chimice.

Principala sursă de arme de foc ilegale din Mexic este de asemenea China, “prin piaţa neagră”, conform unui raport realizat de dr. R. Evan Ellis, profesor asociat de studii pentru securitatea naţională la Center for Hemispheric Defense Studies.

O problemă cu sursa, a precizat Ellis, este aceea că armele chineze sunt deseori introduse ilegal în Mexic prin Statele Unite. Afirmaţia sa a fost susţinută de Luis Villegas Meléndez, un comandant militar din Mexic, care a declarat în 2008 că armele de foc chineze şi ruseşti erau trecute ilegal peste graniţa americană în Tamaulipas, Mexic.

„Grenade şi alte articole militare de producţie chineză au fost confiscate în Puebla şi în alte locuri din Mexic”, a susţinut Ellis, adăugând totuşi că nu este clar dacă aceste carteluri de droguri cumpără arme de la grupuri criminale chineze sau direct de la companiile chineze.

Cartelurile mexicane de droguri nu sunt singurii destinatari ilegali ai armelor, conform unui raport publicat în 5 noiembrie 2015 de US-China Economic Security Review Commission.

Partidul Comunist Chinez furnizează arme, direct şi indirect, unor grupuri care „altfel sunt, în mare parte, izolate din considerente politice”, conform raportului. Destinatarii armelor chineze variază de la guvernele cubanez şi venezuelean până la rebelii FARC din Columbia.

Proliferarea armelor chineze în regiune este oarecum o enigmă. Raportul susţine: „La nivel de regiune, nu este clar gradul în care furnizorii de arme deţinuţi de statul chinez, precum Norinco, iau măsuri pentru a se asigura că armele lor nu sunt deviate spre piaţa neagră”.

Partidul Comunist Chinez a răspuns la acele acuzaţii, susţinând că vânzarea de arme către organizaţiile narco-teroriste este „ilegală în baza legii chineze”. Dar, aşa cum notează raportul, această afirmaţie este mai mult o vorbărie goală.

„Prin mijloace descrise de guvernul chinez ca fiind legitime”, susţine raportul, arme de producţie chineze au ajuns în mâinile grupurilor rebele din Columbia şi Sudanul de Sud chiar în martie 2015.

Roger J. Chin, doctorand la Claremont Graduate University, a susţinut că organizaţiile criminale exploatează natura globalizării şi că acum aceasta nu mai este o problemă locală ci, în schimb, una globală şi cu „implicaţii directe asupra securităţii naţionale”.

Robert Bunker a mai declarat că aceste probleme demonstrează gândirea din spatele afacerilor chineze din regiune. „Dacă narco-terorismul din America Latină ar fi promovat ca rezultat al acestor politici chineze, răspunsul lor ar fi: ‘Aşa să fie’”, a susţinut el.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe