DNA se spală pe mâini în cazul plângerii penale a Cartel Alfa contra lui Oprea, Plumb şi Teodorovici

DNA susţine că ordonanţa prin care Oprea a mărit salariile demnitarilor nu aduce foloase unor persoane determinate ci introduce prevederi "de excepţie" pentru anumite funcţii în stat, în care se pot succeda diverse persoane, deci nu se poate vorbi de foloase necuvenite pentru semnatarii ei.
Gabriel Oprea
Gabriel Oprea (Epoch Times România)

Reprezentanţii CNS Cartel Alfa informează, vineri, că DNA a declinat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte plângerea prin care sindicaliştii acuzau că mărirea salariilor demnitarilor prin faimoasa OG nr. 14/2015, asumată de Gabriel Oprea, ca premier interimar, în perioada în care Victor Ponta îşi oblojea genunchiul operat în Turcia şi contrasemnată de miniştrii Rovana Plumb şi Eugen Orlando Teodorovici a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale şi a dus la obţinerea unu folos necuvenit inclusiv pentru cei în cauză.

Analizând plângerea prin care Cartel Alfa îi acuză pe cei trei miniştri de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, procurorul DNA a concluzionat că "elementele sesizate de sindicalişti nu întrunesc elemente infracţiunii de abuz în serviciu în varianta agravantă, pe motiv că "abuzul în serviciu trebuie să aibă ca urmare obţinerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, legiuitorul având în vedere indivizi determinaţi, ori, prin ordonanţa nr. 14/08.07/2009, "sunt introduse prevederi de excepţie pentru anumite funcţii în stat, funcţii în care se pot succeda diverse persoane".

Procurorul DNA mai susţine, în motivarea datată 29 septembrie a.c., că, pentru a fi vorba de abuz în serviciu în formă agravantă, folosul trebuie să fie necuvenit şi nemeritat, ori, în speţă, retribuţia lunară este un folos cuvenit.

În consecinţă, procurorul care a analizat plângerea, Ana-Maria Nedelcu a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în varianta calificată prevăzută e art. 13^2 din Legea 78/2000 şi, având în vedere ca "numiţii" Oprea, Plumb şi Teodorovici sunt membri ai Guvernului, disjungerea cauzei şi declinarea acesteia care Parchetul de pe lângă ICCJ, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzut de art. 291 al. 1 Cod Penal.

Reamintim că în data e 13 iulie 2015, CNS Cartel Alfa a depus o plângere la DNA, acuzând că ordonanţa prin care vicepremierul Oprea, la vremea respectivă premier interimar, a mărit salariile demnitarilor, constituie în fapt un abuz în serviciu.

"Actul normativ (OG nr. 14/2015) majorează indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, miniştrilor, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, secretarului General al Guvernului şi celui al Cancelariei Primului – Ministru, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS, cu nerespectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care stabilesc că raportul între coeficientul de ierarhizare minim şi coeficientul de ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 raportat la baza de 600 lei. Ministrul muncii şi cel al finanţelor publice au susţinut această ordonanţă.", arată Cartel Alfa în plângerea sa.

Potrivit sindicaliştilor, art. 4 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice stabileşte că în sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim şi coeficientul de ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 iar potrivit art. 10 alin. (4) din acelaşi act normativ, la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea de referinţă este de 600 lei.

Legea cadru nr. 284/2010 se aplică şi persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică astfel încât la adoptarea OG nr. 14/2015 era obligatoriu să se respecte limitele maxime prevăzute de acest act normativ; aceasta, în condiţiile în care OG nr. 14/2015 nu stabileşte o derogare de la prevederile Legii nr. 284/2010.

Adoptarea dar şi susţinerea unui act normativ care urmăreşte realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, arată Cartel Alfa, precizând că prin adoptarea respectivei ordonate, sunt aduse vătămări personalului plătit din fonduri publice datorită diminuării bugetului prin majorarea indemnizaţiilor aferente anumitor funcţii în detrimentul altora. Totodată prin diminuarea bugetului se creează o vătămare bunei funcţionari a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat. Astfel, datorită insuficienţei fondurilor necesare, instituţiile publice finanţate de la buget sunt nevoite să îşi desfăşoare activitatea cu un număr redus de personal ceea ce afectează activitatea acestora

Potrivit art. 297 alin. (1) din Codul penal, constituie infracţiunea de abuz în serviciu nu doar îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ci şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, mai arată sindicaliştii.

Cartel Alfa a mai precizat, în plângerea sa penală că OG nr. 14/2015 fost adoptată de Guvern fără avizul consultativ prealabil al Consiliului Economic şi Social, obligaţie prevăzută de asemenea în Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, ceea ce constituie abuz în serviciu, potrivit art. 297 alin. (1) din Codul penal.

"Existenţa avizului consultativ este o condiţie procedurală anterioară emiterii unui act normativ. Avizul consultativ se caracterizează prin aceea că solicitarea acestuia este obligatorie, dar autorităţile au libertatea de a aprecia dacă se conformează sau nu conţinutului acestuia.", au precizat sindicaliştii.

Mai mult, ordonanţa a fost adoptată nu numai fără avizul Consiliului Economic şi Social ci şi fără respectarea condiţiilor de transparenţa decizională reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi fără consultarea partenerilor sociali în Comisia de Dialog Social, se mai arată în plângerea penală.