Volkswagen, un scandal cu bătaie lungă. Negocierile UE-SUA ar avea de "suferit"
Izbucnit în SUA cu puţin timp înainte de cea de a 11-a rundă de negocieri a tratatului UE-SUA, scandalul Volkswagen riscă să aibă efecte greu de cuantificat.
Comisarul UE pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom (GEORGES GOBET / AFP / Getty Images)
Uriaşul scandal declanşat de manipularea testelor la noxe ar putea avea bătaie mult mai lungă decât se anticipa, repercutându-se inclusiv asupra negocierilor Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre UE şi SUA (TTIP).
Potrivit Hotnews, Cecilia Malmstrom a explicat în cadrul unui interviu pentru un ziar german că scandalul VW ar putea dauna negocierilor pentru acordul TTIP, în contextul în care Europa a susţinut mereu că are reglementari de mediu stricte, însă scandalul emisiilor trucate dovedeşte clar că acest lucru nu este adevărat.
"Acest scandal atinge multe domenii şi este foarte supărător", spune comisarul european Cecilia Malmstrom, într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung.
"Am petrecut mult timp explicându-le americanilor că în Europa avem cele mai stricte norme de mediu, iar acum este clar că nu suntem perfecţi."
Reamintim că deşi majoritatea autovehiculelor VW circulă în Europa, scandalul Volkswagen a izbucnit în SUA, după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat grupul auto că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale în materie de emisii. Scandalul a fost făcut public şi intens mediatizat chiar în pragul celei de a 11 rude de negocieri pe marginea TTIP.
Negociatorii UE şi SUA vor dezbate acest controvesat acord la Miami, în perioada 19-23 octombrie. Anterior scandalului VW avea un ascendent în materie de norme de protecţia mediului, ascendent redus acum simţitor.
Merită menţionat că, potrivit numeroaselor ONG-uri, activişti de mediu etc. care se opun acestui tratat, TTIP nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementărilor” , iar "armonizare" riscă să însemne, practic, adoptarea standardului celui mai scăzut, cu alte cuvinte modificarea standardelor după care funcţionează UE în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.
De exemplu în industria cosmeticelor, UE interzice folosirea a 1300 chimicale pe post de aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele, iar industria cosmetică din SUA poate vedea aceste reglementări ca fiind o piedică în calea comerţului şi o discriminare.
Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici şi aici.
