Despre Luo Guanzhong şi capodopera sa "Romanţa celor Trei Regate"

Luo Guanzhong, care a trăit în perioada târzie a dinastiei Yuan şi începutul dinastiei Ming, a fost creditat ca autor al romanului "Romanţa celor Trei Regate" (cunoscut şi sub numele "Cronica celor Trei Regate"), unul dintre cele patru mari romane clasice ale literaturii chineze.

Mediul politic de la sfârşitul dinastiei Yuan

În dinastia Yuan, teritoriul chinez din sud nu a dat oameni care să ocupe poziţii guvernamentale în timpul guvernării mongole, din cauza decalajului masiv de cultură între stilul de viaţă nomad şi cel bazat pe agricultură. Climatul politic a împins mii de cărturari confucianişti să se angajeze în slujba şcolilor locale şi comunităţilor, ceea ce a dus la mutarea puterii economice şi culturale din nordul Chinei, în sud.

Pe vremea aceea Hangzhou, un oraş din sud, devenise centrul comercial cosmopolit cel mai prosper de la mijlocul dinastiei Yuan, un fel de magnet cultural pentru actori şi artişti. Asemenea multor intelectuali, Luo Guanzhong a migrat către sud, în Hangzhou şi a început să studieze în sudul Chinei.

La sfârşitul dinastiei Yuan, în şcolile confucianiste s-a dezvoltat conceptul că loialitatea ar trebui să fie considerată mai presus decât un conducător sau dinastie de moment. Probabil Luo a îmbrăţişat aceast concept - influenţa lui lăsând urme semnificative în lucrările sale.

Scrierea de-a lungul vieţii a "Romanţei celor trei regate"

Există puţine amănunte despre viaţa personală a lui Luo în înregistrările oficiale. Cu toate acestea, se consideră că acesta şi-a început romanul "Romanţa celor Trei Regate", probabil după treizeci şi cinci de ani şi l-a finalizat la şaizeci. Lucrarea a fost publicată la câţiva ani după moartea lui, şi, de atunci, de peste 600 ani, s-a bucurat de o mare apreciere şi popularitate în Asia de Est, în special în comunităţile chineze.

Considerat unul dintre cele patru mari romane clasice, a fost, de asemenea, modificat de mai multe ori în dinastiile ce au urmat publicării sale. Varianta actualului roman în circulaţie este versiunea modificată în timpul dinastiei Qing.

"Romanţa celor Trei Regate" este povestea istorică de la sfârşitul dinastiei Han de Est (184-280 AD). Această capodoperă a romanului istoric oferă cititorilor peste 800.000 de cuvinte şi aproape o mie de personaje istorice ilustrate în cele 120 de capitole ale sale.

În roman, Luo a împletit cu succes legendele, folclorul, ideile filozofice cu înregistrările istorice oficiale, şi a creat un număr impresionant de personaje şi evenimente dramatice istorice în cele trei regate. Virtuţi precum loialitatea, dreptatea şi curajul, karma, predestinările şi reîncarnarea oferă o atracţie interesantă, nu numai pentru intelectuali ci şi pentru publicul larg.

În ciuda complexităţii extraordinare a lucrării, romanul se centrează în jurul Regatului Shu şi a conflictelor acestuia cu alte două regate. Lucrarea descrie numeroase bătălii militare, cu unele strategii extraordinare care au atras laudele istoricilor. Romanul zugraveşte politica, diplomaţia, ideologia şi moralitatea timpului său în detaliu.

Capodopera îşi provoacă cititorii la analize atunci când un erou trebuie să ia facă o alegere, de multe ori tragică, între loialitate şi rezultate politice.

Fraza de deschidere a romanului este memorabilă: "Imperiul, lung divizat, trebuie să se unească. Unit, trebuie să dividă. Aşa a fost întotdeauna" ^[1].

În ciuda originii sale discutabile, lucrarea a cimentat întreaga poveste adânc în cultura tradiţională chineză.

O nouă tendinţă a romanelor istorice

Tranziţia de succes de la romanele populare la cele bazate pe capitole bine structurate a făcut din "Romanţa celor trei regate" piatra de hotar a romanelor istorice chineze. Încă de la publicarea "Romanţei celor Trei Regate", mulţi scriitori au urmat exemplul scrierilor lui Luo şi romanele istorice au devenit o tendinţă majoră în literatura chineză.

Romanul a avut o mare influenţă în literatura chineză şi societate. Multe din povestiri au fost puse în scenă în trecut, iar în zilele noastre au fost înfăţişate publicului în seriale TV, filme şi jocuri video. Lucrarea a consacrat multe expresii şi cuvinte filosofice în literatura chineză.