De ziua armatei, China prezintă o rachetă intercontinentală gigantică

Cea mai nouă rachetă intercontinentală nucleară a Chinei, DF-41.
Cea mai nouă rachetă intercontinentală nucleară a Chinei, DF-41. (Freebeacon.)

Un website guvernamental chinez a confirmat existenţa celei mai noi şi mai mari rachete nucleare intercontinentale ale Chinei, racheta DF-41 dotată cu încărcături multiple dirijabile independent, care este capabilă să lovească aproape orice poziţie de pe glob, potrivit Free Beacon.

Confirmarea oficială a rachetei multiple nucleare a fost făcută oficial pe data de 31 iulie, cu o zi înainte de ziua aniversară a Armatei de Eliberare a Poporului – armată aflată, conform Constituţiei, sub comanda Partidului Comunist Chinez.

Informaţiile despre noua rachetă au apărut într-unul din ziarele oficiale ale partidului, Global Times, şi au fost cenzurate de autorităţi la scurt timp după ce au fost publicate, joi.

Oficialii Statelor Unite au confirmat că apariţia imaginilor cu DF-41 şi descrierea rachetei reprezintă primele confirmări oficiale ale armei păstrate în secret.

Cel puţin la fel de impresionantă ca noua armă nucleară a Chinei este justificarea acestui proiect. Potrivit unui expert militar citat de Global Times, dezvoltarea rachetelor nucleare de generaţia a treia este un ”curent major” adoptat împotriva ”dezvoltării constante” a programului de apărare anti-rachetă al Statelor Unite, precum Aegis ashore sau offshore.

Iar o astfel de precizare poate fi considerată de Pentagon o ameninţare.

Agenţiile de informaţii ale Statelor Unite estimează că DF-41 are o rază de acţiune cuprinsă între 11.000 de kilometri şi 12.000 de kilometri şi este echipată cu 10 focoase dirijabile independent. Este considerată o armă potrivită pentru un ”prim atac” – o armă capabilă să desfăşoare un atac nuclear care ar zgudui arsenalul inamic şi i-ar putea limita capacitatea de contraatac.

Chiar dacă racheta este considerată de analiştii militari ai Chinei drept răspunsul la apărarea anti-rachetă a Statelor Unite, care este proiectat să limiteze atacurile cu rachete din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iran, răspunsul Chinei dezvăluie un plan mai amplu împotriva partenerului său economic şi militar.

Rapoartele prezentate de Pentagon Congresului afirmau că dezvoltarea rachetei DF-41 a fost oprită. Totuşi, după testele din decembrie 2012, Pentagonul a modificat această apreciere: ”China dezvoltă de asemenea o nouă rachetă mobilă ICBM cunoscut drept Dong Feng-41, care are posibilitatea să desfăşoare încărcături multiple dirijabile independent (MIRV).

La scurt timp după publicarea imaginilor cu noua armă, website-ul guvernamental al provinciei Shaanxi a înlocuit raportul cu o eroare ce transmitea celor ce vroiau să acceseze documentul că pagina se află în reparaţii – un text standard al programului de cenzură a Internetului din China.

Rick Fisher, un expert militar, a declarat că ”apariţia celor mai recente imagini indică faptul că DF-41 se află în producţie. Dacă acesta este cazul, atunci este de asemenea probabil ca prima unitate DF-41 să fie construită acum”.

Dezvăluirea rachetei este semnificativă deoarece va stârni controverse legate de arsenalul nuclear dezvoltat în secret de China şi de acumularea în secret a mijloacelor strategice de mare amploare.

Agenţiile de informaţii ale Statelor Unite estimează că armata chineză deţine între 240 şi 300 de focoase nucleare strategice. Totuşi, în baza informaţiilor oferite de numărul forţelor strategice, a facilităţilor de producţie imense ascunse subteran şi a materialului nuclear, mulţi experţi militari internaţionali afirma că numărul focoaselor nucleare ar putea fi de două ori sau chiar de trei ori mai mare.

Casa Albă a încercat în numeroase rânduri să diminueze potenţialul nuclear al Chinei şi a refuzat să facă presiuni asupra Beijinglui pentru a-l determina să înceapă discuţiile privind forţele strategice.

Ca mod de a evita eventuale atacuri americane, China îşi poate ascunde forţele nucleare strategice în bazele subterane conectate de miile de kilometri de tuneluri construite în subteran. Se estimează că pe teritoriul chinei există cel puţin 4500 km de tuneluri, majoritatea dotate cu cale ferată, prin care armata poate transporta logistică şi arme.

Chiar mai îngrijorătoare decât dezvoltările nucleare chineze sunt eforturile de cooperare tot mai dese dintre armata chineză şi cea rusă, inclusiv coordonarea în războiul nuclear strategic, a apreciat Fisher.

”Concluzia este că există un mare potenţial pentru o mare instabilitate în balanţa nuclear strategică”, a declarat Fisher.

Acordul de armament New Start dintre Rusia şi Statele Unite impune reducerea focoaselor nucleare la 1.550. Dar Fisher consideră că acordul s-ar putea dovedi ”o greşeală strategică majoră”.

Ultima oară când regimul chinez a făcut o dezvăluire semi-oficială despre rachetele DF-41 a fost în luna februarie, când o publicaţie militară online a publicat o poză cu racheta, care ieşea din fabrică.

Iar în octombrie 2013, Global Times a publicat un raport care arăta cum rachetele submarinelor strategice ale Chinei atacă vestul Statelor Unite. Raportul includea un grafic care arăta impactul focoaselor nucleare în Los Angeles şi Seattle, precizând că distrugerile şi radiaţiile ar ucide între 5 şi 12 milioane de americani.