"De ce nu cred în victimizarea Greciei" - analiză marca Cristian Diaconescu

Într-o analiză succintă intitulată "De ce nu cred in victimizarea Greciei", fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a dezbătut şi el subiectul momentului cu precizarea că nu s-a alăturat capitaliştilor "oribili" care au primit un răspuns "pe măsură", dar nici nu s-a solidarizat cu politicienii necinstiţi.

"Un guvern autodefinit eurocomunist pune, şmecher, o întrebare neclara printr-un referendum, din care grecii înţeleg ca ar fi vorba de optiunea pro sau contra austeritate, iar Europa vede alternativa rămânerii sau ieşiri Greciei, din zona euro. Nici măcar nu cred ca Troica sau Eurogrupul sunt partea buna a jocului. Au făcut suficiente erori începând cu păcatul iniţial al acceptării interesate a minciunilor fostelor guverne de la Atena.

La data intrării Greciei in zona euro, deşi economia elena nu îndeplinea condiţiile de convertibilitate s-au constatat indeplinite criteriile de la Maastricht. Zona euro a acceptat creditarea Greciei in creştere exponenţială, desi statul era condus neprofesionist de mai multe guverne succesive", a precizat Cristian Diaconescu.

Astăzi problema este diferită, continuă fostul ministru, Guvernul elen întrebându-şi poporul, după cinci ani de austeritate, daca mai vrea să strângă cureaua, dar, in acelaşi timp, instituie controlul capitalurilor, inchide bancile, caută disperat surse pentru acoperirea nevoii de lichidităţi, tolereaza un nivel al şomajului de 26% în creştere şi un ritm infernal de închidere a firmelor private.

"Ei bine nu pot fi "cool" şi să înţeleg astfel de iresponsabili. Problema guvernanţilor greci nu este să sfideze Europa şi să se arate cât mai colţoşi la masa negocierii. La Bruxelles şi la Stuttgart negociatorii greci sunt cât se poate de cooperanţi si evident versatili. Acasă Tsipras si ai lui sunt vânjoşi, incercand sa explice haosul si nesiguranţa în care au aruncat o naţiune europeană prin apelul la demnitate sau mândrie naţională în faţa "teroriştilor" europeni. Când aceiaşi europeni se irită doar la vederea ministrului de Finanţe - purtătorul de cuvânt al demnităţii, dl. Tsipras - prim ministrul elen - se leapadă rapid de acesta", a subliniat Cristian Diaconescu.

De ce nu pote fi solidar cu astfel de politicieni

1. Atunci când economia tării tale mai rezista 2-3 saptamâni, iar singura oferta pe masa negocierii pare a fi un ajutor umanitar nu îţi minţi poporul cu victoria intr-un referendum care agravează o situaţie şi aşa dramatică.

2. Nu pot fi solidar cu politicienii greci extremişti, care afirmă, ridicol, ca pot negocia cu cineva in Europa "de pe poziţii de forţă".

3. Astăzi in politica europeană, în barca lui Tsipras, se află partidele extremiste, de tipul Frontul National sau UKIP.

4. Nu pot fi solidar cu poziţia unuia precum Nigel Farage care de curând îi considera pe români demni de a fi aruncaţi în afara Europei. Aberaţiile unor astfel de politicieni arată cât de toxică este politica extremistă fie de stânga sau de dreapta.

Ar fi interesant să vedem ce va spune partidul Podemos la alegerile din Spania -confruntată la rândul sau cu mari probleme economice - privind recuperarea celor 50 miliarde de euro împrumutate Greciei pentru a trece de criză. Pentru a fi consecvent, va renunţa partidul anti sistem la această datorie din solidaritate anticolonială europeană cu Syriza?

5. Din perspectiva creditării, Grecia înregistrează un nivel ridicat al riscului de ţară. Nimeni, în afara Troicăi, nu mai împrumută această ţară. Dacă Grecia pleacă de la masa negocierii trebuie să găsescă un creditor care să umple golul bugetar.

Deci nu pot fi solidar cu guvernanţii care îşi înşeală poporul afirmând că în 48 de ore de la încheierea referendumului se va ajunge la o înţelegere cu creditorii, iar finanţarea Greciei va fi reluată. Sunt solidar cu lumea occidentală, cu standarde şi valori împărtăşite în comun şi mă dezic de "profeţii mincinoşi ". Tsipras si Varoufakis ştiau ca nu aceasta era realitatea.

6. In cautare de variante, Tsipras a cerut ajutorul Moscovei. Evident că acest demers nu i-a păcălit nici pe ruşi şi nici nu i-a intimidat pe occidentali. In orice caz, nu pot să fiu solidar cu un guvern care într-un moment de criză internă caută ajutor, în afara organizaţiilor internationale din care face parte, la un stat care ameninţă Romania cu represalii. Scutul anti racheta este o decizie a NATO sprijinită si de Grecia.

7. Grecia are un sistem corupt si disfuncţional de taxare. Serviciul public este întreţinut artificial si neprofesionist. Reformele, dincolo de austeritate, cer timp, voinţă politică internă şi solidaritate internaţională. Nu pot fi solidar cu politicieni care evită deciziile fundamentale şi aruncă responsabilităţile în afara graniţelor.Tehnica naţionalist populistă care caută inamicul în exteriorul ţării, după modelul Miloşevici, poate deveni devastatoare pentru o naţiune neatentă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.