Cum se va schimba politica externă a Iranului după alegerea lui Rohani

Aşteptările Occidentului faţă de preşedintele nou ales Hassan Rohani, considerat reformist, sunt foarte mari, mai ales în ceea ce priveşte soluţionarea dosarului nuclear. SUA şi UE caută un pretext să restarteze relaţia cu Iranul, iar Teheranul pare să fie dispus către o schimbare de abordare în politica externă. Totuşi experţii români în acest spaţiu prognozează că nu se vor produce exact schimbările aşteptate de Occident.

Secretarul de stat pentru afaceri globale din MAE, Mihail Dobre, a apreciat în cadrul conferinţei "Petarda persană", organizată de Fundaţia Europeană Titulescu, că "Iranul este o democraţie originală, care îmbină valori tradiţionale, seculare, islamice, democratice şi a existat o competiţie reală pentru postul de şef al statului". În opinia sa, Consiliul Gardienilor Constituţiei din Iran care filtrează candidaţii la prezidenţiale selectează persoanele "care au dovedit anterior performanţe notabile în activitatea lor, ceea ce constituie o garanţie în privinţa modului în care îşi vor îndeplini mandatul".

Alegerea lui Rohani încă din primul tur a fost o surpriză, favoriţii cursei prezidenţiale fiind primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf şi negociatorul-şef în dosarul nuclear Said Jalili. Totodată, Dobre a observat că majoritatea alegătorilor (la o participare la vot de peste 70%) au votat pentru mesajele lui Rohani legate de moderaţie şi centrate pe îmbunătăţirea economiei şi a relaţiilor cu partenerii externi.

În legătură cu perspectivele mandatului noului preşedinte, secretarul de stat a subliniat că "pe plan intern Rohani se va confrunta cu dificultăţi economice mari precum diminuarea veniturilor rezultate din exportul de petrol şi de gaze, inflaţie şi şomaj ridicate, dar la nivelul politicii externe, el a afirmat că moderaţia va fi calea aleasă, dar aceasta nu va însemna nici capitulare şi nici conflictualitate". Iranul va duce deci o politică externă bazată pe respectul faţă de celelalte state, dar şi pe interesele sale naţionale şi drepturile sale nucleare.

"Dosarul nuclear iranian este o problemă de încredere între statul iranian şi comunitatea internaţională. Iranul este stat membru al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) şi semnatar al Tratatului de Non-proliferare nucleară, dar cooperarea între Iran şi AIEA a suferit astfel încât a crescut neîncrederea reciprocă", a mai spus Dobre, care a reafirmat poziţia României de susţinere a unui program nuclear civil, nu militar.

Totodată, diplomatul a amintit că Iranul este un actor-cheie în rezolvarea a trei dosare esenţiale pentru securitatea internaţională: Afganistan, Siria şi procesul de pace din Orientul Mijlociu, în care se aşteaptă ca noul preşedinte să joace un rol constructiv.

În ceea ce priveşte relaţia bilaterală iraniano-română, secretarul de stat a subliniat că "ne dorim ca cifrele comerţului bilateral cu Republica Islamică să crească şi în privinţa exporturilor, cât şi a importurilor".

La rândul său, Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc, a apreciat că alegerea lui Rohani "este un semnal că există o şansă pentru UE şi SUA să restarteze relaţia cu Iranul, care este un actor important şi care nu poate fi ignorat, dar care deocamdată este absent la multe mese unde se discută subiecte importante precum soluţionarea conflictului sirian". El a mai reamintit că chiar şi în perioadele lungi în care Iranul a fost izolat diplomatic şi supus sancţiunilor economice, canalele de comunicare neoficială cu SUA au funcţionat.

Mai mult, Mureşan consideră că în prezent există o competiţie între SUA şi UE în legătură cu deschiderea dialogului cu Iranul, iar de partea sa şi Teheranul va arăta deschidere pentru că noul set de sancţiuni internaţionale împotriva Iranului va intra în vigoare în curând. Expertul consideră că există o nouă fereastră de oportunitate, dar că Europa trebuie să aibă o abordare "de dozaj fin între valori şi interese ca în politica externă a SUA".

Şi publicistul Corneliu Vlad a subliniat că acum este rândul Occidentului să mute după ce "poporul iranian l-a ales pe cel mai moderat dintre candidaţi" şi a arătat că "nu este deloc antiamerican". În opinia sa, există un "sistem de denigrare constantă a realităţilor iraniene care datează încă de la războaiele dintre perşi şi greci". "Comunitatea internaţională nu era împotriva programului nuclear al şahului, ba chiar acesta a primit uraniu îmbogăţit de la americani, dar SUA şi-a schimbat atitudinea total după Revoluţia islamică. Şi în 1979 erau sancţiuni, dar nu erau legate de programul nuclear", a explicat Vlad, abordarea viciată a relaţiei cu Iranul.

"În prezent există o competiţie între SUA şi UE în legătură cu deschiderea dialogului cu Iranul. Dacă Europa va face prima acest pas, va mai rămâne loc pentru SUA. Invers, nu va mai rămâne loc pentru Europa" - Liviu Mureşan, preşedinte Fundaţia Eurisc.

În opinia sa, într-un an de zile, Iranul va produce prima sa bombă atomică, "ceea ce nu înseamnă că va deveni putere nucleară". Publicistul afirma că Israelul nu va fi de acord cu paritatea nucleară în regiune, fapt demonstrat şi de reacţia premierului Netanyahu care a declarat după alegerea lui Rohani că "intenţia Teheranului de schimbare trebuie privită cu suspiciune".

La fel ca şi Mureşan, Vlad consideră însă că alegerea lui Rohani poate fi pretextul pe care SUA îl caută de multă vreme pentru a-şi reseta relaţia cu Iranul, fără a face concesii. Cât despre dosarul nuclear iranian, publicistul susţine că un prim pas în direcţia dezgheţului l-ar putea reprezenta normalizarea relaţiilor Iranului cu statele din Golf şi conlucrarea Teheranului cu SUA în Afganistan împotriva talibanilor. Totuşi, Corneliu Vlad avertizează că "nu trebuie să ne facem iluzia unei schimbări spectaculoase peste noapte".

Vasile Simileanu, directorul revistei Geopolitica, a opinat şi el că "această schimbare în Iran era de aşteptat. Populaţia formată în mare parte de tineri de până în 30 de ani fără locuri de muncă a ales un civil". El a mai reamintit că în plan geopolitic Iranul este în concurenţă cu Arabia Saudită pentru influenţa în Golful Persic şi "poate să ofere securitate acestui spaţiu".

În privinţa relaţiei bilaterale, Simileanu a subliniat că România nu mai e prezentă economic în Iran iar în timp ce "Bulgaria are relaţii în domeniul turismului cu Iranul, noi nu avem". Specialistul în geopolitică şi-a exprimat dorinţa ca Iranul să redevină un partener pentru România ca înainte de 1989 şi să "fie reluate schimburile ştiinţifice şi universitare care nu mai există".

În legătură cu programul nuclear al Teheranului, Simileanu este convins că Iranul nu va renunţa la acesta, ci va căuta să-şi reclădească economia internă. Alte probleme majore la care noul preşedinte va trebui să găsească o soluţie sunt traficul de droguri şi excesul de migraţie (refugiaţi) din Afganistan.

Carmen Gavrilă, jurnalistă la Radio România specializată în lumea arabă, a subliniat şi ea că "Occidentul are o imagine simplificată despre Iran. Această ţară este greşit înţeleasă ca un spaţiu care oferă surprize, dar alegerea lui Rohani n-a fost o surpriză, ci era alegerea logică în actualul context". Jurnalista a mai susţinut că Rohani este "foarte simplist catalogat drept reformist, dar el este un personaj care are conexiuni cu toate centrele de putere din Iran iar alegerea sa arată că regimul este în permanentă schimbare".

Gavrilă preconizează în legătură cu aşteptările mari ale comunităţii internaţionale faţă de noul preşedinte că "Rohani va fi un preşedinte al compromisului şi al echilibrului şi va comunica mai bine cu exteriorul, dar nu va produce schimbările pe care le aşreaptă Occidentul precum renunţarea la programul nuclear.