Cum ar fi putut SUA să provoace un holocaust nuclear. Documente secrete dezvăluite

Criza nucleară declanşează amintiri dureroase la Hiroshima, unde, in urma cu 65 de ani, bomba atomică a avut efecte similare.
Criza nucleară declanşează amintiri dureroase la Hiroshima, unde, in urma cu 65 de ani, bomba atomică a avut efecte similare. (AFP / AFP / Getty Images)
Mioara Stoica
22.09.2013

În anul 1961, un bombardier s-a stricat în zbor în timp ce trecea peste localitatea Goldsboro, Carolina de Nord, şi două bombe cu hidrogen Mark 39 au căzut din avion. Prima a căzut la sol fără să explodeze, la cea de-a doua, în schimb, s-au pus în mişcare mecanismele de detonare. Dacă ar fi explodat "s-ar fi schimbat cursul istoriei" a declarat Eric Schlosser, jurnalist în investigaţii, care a primit documentul top secret în cadrul Freedom of Information Act.

O bombă nucleară americană, de 260 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima, a fost aproape să explodeze în Carolina de Nord în 1961, scrie sâmbătă Guardian, citând un document secret american care a fost declasificat la cererea jurnalistului de investigaţii Eric Schlosser.

Accidentul dramatic - care ar fi putut pune în pericol milioane de vieţi printr-o ploaie radioactivă ce ar fi afectat Washington, Baltimore, Philadelphia şi poate chiar New York - a avut loc pe 23 ianuarie 1961 la Goldsboro, la numai câteva zile după venirea la putere a preşedintelui John Kennedy. Un bombardier B-52 a avut un defect în timpul zborului şi cele două bombe cu hidrogen Mark 39 de 4 megatone s-au desprins: una a căzut de un câmp din apropierea oraşului Faro şi paraşuta s-a agăţat de ramurile unui copac, iar cealaltă pe un gazon.

Potrivit documentului citat, dintre cele patru mecanisme de securitate ale bombei de la Faro a funcţionat numai unul singur, un comutator de joasă tensiune.

"Un comutator Dynamo simplu, de joasă tensiune s-a interpus între Statele Unite şi o enormă catastrofă", scrie în raportul secret inginerul F. Parker Jones de la Sandia Naţional Laboratories, responsabil pentru siguranţa mecanică e bombelor nucleare.

Raportul, scris la opt ani după accident, a fost intitulat în mod semnificativ: "Goldsboro revizuit: cum am învăţat să nu am încredere în bomba H".

Documentul, obţinut de Schlosser pentru cartea sa în care a tratat subiectul cursei înarmărilor nucleare, vine după mai mulţi ani, timp în care au existat speculaţii cu privire la accidentul de la Goldsboro, dar guvernul american a insistat întotdeauna că arsenalul său nuclear nu a pus în pericol niciodată viaţa cetăţenilor. Conform cărţii lui Schlosser, au existat 700 de accidente "semnificative" între 1950 şi 1968.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor