Constantin Degeratu: ”Criza refugiaţilor a fost o operaţiune organizată” (video)

”A fost o acţiune organizată, cu o direcţie şi trebuie să aibă un scop strategic. Nimeni nu cheltuie bani de pomană. Rusia a legitimat intervenţia sa în Siria prin criza refugiaţilor”, a declarat generalul Constantin Degeratu, ieri, în cadrul unei dezbateri.
Generalul Constantin Degeratu
Generalul Constantin Degeratu (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...

Fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române a arătat că şi Turcia şi-a jucat cărţile destul de complicat şi complex, deoarece primeşte de 10-15 ani cel mai mare număr de refugiaţi pe teritoriul său – peste 2 milioane –, nu prea a fost ajutată de ONU, este ţinută la porţile UE, este considerată un regim dictatorial şi i s-a refuzat şi o zonă tampon la graniţa cu Siria, menită să împiedice formarea unui stat kurd.

”Refugiaţii vin din sud-estul Turciei spre insulele greceşti, Grecia, Macedonia, Serbia şi de aici începe explozia. În martie a început construcţia gardului unguresc. Decizia ar fi fost luată în decembrie anul trecut. Lucrurile astea nu se întâmplă spontan, e nevoie de o anumită organizare şi planificare. Din Siria şi până la Viena ei n-au avut nicio problemă cu încărcarea cartelelor”, a susţinut Degeratu.

El a adăugat că pentru fiecare refugiat reţelele de criminalitate organizată au câştigat cam 200-300.000 de dolari pe persoană. ”Întreaga zonă este bine organizată ca şi criminalitate, având ca pattern de organizare KGB-ul”, a precizat generalul.

Referitor la poziţiile exprimate de autorităţile române în criza refugiaţilor, Degeratu a criticat faptul că ”am săpat o prăpastie între noi şi Ungaria pentru următorii 10 ani în momentul în care le-am zis că sunt fascişti întrucât construiesc garduri”.

Pe de altă parte, militarul a arătat că despre criza din Ucraina nu mai vorbeşte nimeni, chiar dacă şi acolo sunt cam 800.000 de refugiaţi, majoritatea din Donbass.

Ameninţări de securitate

Cum poţi cere forţelor de ordine internă din ţări precum Germania, Austria şi alte state să ţină în frâu terorismul când au intrat sute de mii de oameni fără să fie înregistraţi măcar?

O altă problemă ridicată de Degeratu a fost cea a riscurilor de securitate pentru Europa, asociate afluxului mare de migranţi. ”Cum poţi cere forţelor de ordine internă din ţări precum Germania, Austria şi alte state să ţină în frâu terorismul când au intrat sute de mii de oameni fără să fie înregistraţi măcar? Prima condiţie de luptă antiteroristă a fost controlul frontierelor şi a căzut. Cum poţi cere unei armate să intervină când n-ai pregătit-o la timp prin antrenamente, procedee tehnice, înzestrare şi suportul de opinie publică?”, a întrebat retoric fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

Totodată, el a pus problema fiabilităţii garanţiilor de securitate oferite de NATO României, arătând că dacă ”Olanda nu e de acord cu aderarea României la Schengen, cum putem spera că ne va apăra în baza articolului 5 al Tratatului NATO? Dacă nu putem obţine minimum, sperăm să obţinem maximum?”

”Trebuie ieşit în stradă la nevoie şi pentru o astfel de problemă dacă interesele fiecăruia dintre noi sunt afectate. În 1940 când ruşii au dat ultimatumul, nu mai erau guvernele care nu înzestraseră armata la putere. Erau soldaţii faţă în faţă şi lor li s-a spus că nu ne-am pregătit pentru asta, plecăm acasă. De aici nu mai avem unde pleca acasă”, a concluzionat Constantin Degeratu.