China - capăt de linie: Partidul Comunist o dă cu religia

Xi Jinping, liderul Partidului Comunist Chinez, la 6 mai 2013, în Beijing.
Xi Jinping, liderul Partidului Comunist Chinez, la 6 mai 2013, în Beijing. (Jason Lee-Pool / Getty Images)

Preşedintele chinez Xi Jinping a ajuns la concluzia că ţara sa îşi pierde busola morală şi vrea ca Partidul Comunist să fie mai tolerant faţă de credinţele tradiţionale, în speranţa că măsura va ajuta la umplerea unui vid creat de creşterea economică a ţării şi cursa pentru îmbogăţire, raportează Reuters, citând surse anonime din Partid.

Xi, crescut în China lui Mao Tsedun, este tulburat de corupţia care bântuie societatea chineză - marcată de declinul moral şi obsesia pentru bani, care au infiltrat Partidul şi societatea după măcelul din Piaţa Tiananmen în 1989.

Xi Jinping speră că aşa numitele "credinţe tradiţionale" ale Chinei - confucianismul, budismul şi taoismul - vor ajuta la umplerea unui gol care a permis fenomenului corupţiei să prospere, au afirmat sursele.

Scepticii văd acest lucru ca pe o mişcare prin care conducerea de Partid încearcă să reducă tensiunea socială şi să devieze atenţia de la adevărata cauză a corupţiei societăţii - controlul absolut, promovarea crimelor şi non valorilor, caracteristicile politicii Partidului.

Declaraţia lui Xi Jinping a generat un şoc printre analiştii politicii Chinei, fiind cunoscut că ideologia comunistă a urmărit distrugerea credinţei în Divinitate, considerată de Lenin "opiu pentru mase", conducând campanii de denigrare a cultelor prezente în China.

Ultima şi cea mai sângeroasă campanie împotriva credinţelor religioase a fost începută în 1999, împotriva grupului spiritual Falun Gong, pe care dictatorul comunist al momentului, Jiang Zemin, îşi propusese să îl distrugă în 3 luni. La 14 ani după dezlănţuirea persecuţiei care a produs mii de decese prin tortură şi milioane de arestări arbitrare, aderenţii mişcării Falun Gong continuă să se opună paşnic brutalităţii Partidului.

"Xi înţelege că pornirea anti-corupţie poate vindeca doar simptomele şi că reforma sistemului politic şi credinţele sunt necesare pentru a vindeca boala corupţiei", arată un raport Reuters, citând surse anonime din cadrul Partidului Comunist.

Conform directivei, agenţiile guvernamentale ar modera politica faţă de confucianism, budism şi taoism în speranţa că aceste credinţe ar ajuta, de asemenea, la împăcarea nemulţumiţilor care nu îşi pot permite locuinţe, educaţie sau tratament medical, au afirmat sursele.

"Influenţa religiei se va extinde, deşi subtil", a explicat a doua sursă, de asemenea, vorbind cu condiţia de anonimat. "Culturile tradiţionale nu vor fi exhaustiv popularizate, dar atacurile împotriva acestora vor fi evitate".

Scepticii au descris astfel de tactici ca un truc pentru a calma nemulţumirile publice faţă de corupţia cadrelor din Partid, care nemulţumeşte populaţia chineză.

"Budiştii îşi acceptă destinul şi consideră că situaţia lor este cauzată de faptele rele pe care le-au făcut în vieţile lor anterioare", a declarat Hu Jia, un militant care a câştigat Premiul Saharov în 2008, şi budist persecutat de regim de mai mulţi ani.

Libertate religioasă autentică?

Deşi libertatea religioasă este garantată în Constituţia chineză, Partidul Comunist, cu o ideologie atee, a zdrobit brutal orice dizidenţă.

În afară de interzicerea Bisericii Catolice şi inventarea unui surogat numit "Biserica Catolică Patriotică", de persecuţia împotriva creştinilor "neautorizaţi", China este cunoscută pentru abuzurile împotriva tibetanilor şi a lui Dalai Lama. Fostul dictator chinez Jiang Zemin a pus în 1995 sub arest la domiciliu un băiat în vârstă de şase ani (Panchen Lama) considerat de Dalai Lama urmaş la tron şi persoană sfântă în budismul tibetan.

În cazul liberalizării politicii faţă de credinţele spirituale se pune problema responsabilităţii autorităţilor pentru campaniile brutale de persecuţie, precum cele împotriva Falun Gong - care au produs mii de morţi şi zeci de milioane de sinistraţi.

O "civilizaţie spirituală"

Într-un semn al schimbărilor dorite de Xi Jinping, Zhang Lebin, director adjunct al Biroului Afacerilor Religioase, a scris un comentariu în iulie, în Cotidianul Poporului, purtătorul de cuvânt al Partidului, care susţine că "tratamentul bun oferit religiilor ar trebui să devină un consens ... şi dreptul de a practica religiile ar trebui protejat".

În luna următoare, Xi a făcut apel la construirea unei "civilizaţii atât materiale cât şi spirituale" - jargonul comunist pentru creştere economică şi moralitate.

În luna februarie, Xi s-a întâlnit cu celebrul călugăr budist din Taiwan, Hsing Yun, în Beijing, împreună cu o delegaţie de demnitari din insula care se guvernează singură, dar pe care Beijingul o pretinde a sa.

Hsing Yun a fost interzis în China la începutul anilor 1990 pentru că a oferit adăpost unui oficial chinez senior la templul său din Statele Unite, după represiunea din Tiananmen din 1989. El este acum un autor de bestsellere în China.

Într-un alt mesaj adresat publicului, Yu Zhengsheng, locul al patrulea în ierarhia comunistă, a vizitat cinci temple în zonele tibetane, în iulie şi august şi o moschee din provincia Xinjiang, în mai – un lucru fără precedent.

Mao l-a denigrat pe Confucius, post-mortem

China estimează că are 50 de milioane de practicanţi ai budismului şi taoismului, 23 de milioane de protestanţi, 21 de milioane de musulmani şi 5,5 milioane de catolici. Un canal de televiziune (de stat) din China a afirmat în 1996 că ar exista între 70 şi 100 de milioane de aderenţi Falun Gong.

Experţi independenţi consideră numărul practicanţilor de budism, taoism şi religiile populare între 100-300 de milioane.

Împăraţii chinezi au îmbrăţişat confucianismul de secole, încurajând învăţăturile filosofului care îndemna la respect pentru profesori şi autoritate.

Însă dictatorul comunist Mao Tsedun l-a discreditat post-mortem pe Confucius la începutul Revoluţiei Culturale.

Confucianismul a avut o revenire de atunci, deşi nu una lină, numele lui Confucius fiind acum folosit acum la activitatea de lobby a ambasadelor chineze. Budismul a fost practic distrus în timpul Revoluţiei Culturale 1966-1976 când temple au fost închise şi statuile budiste distruse.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe