Ce impact va avea TTIP asupra României(video)

Un raport lansat astăzi de Institutul European din România susţine că este nevoie de un studiu de impact care să arate ce efecte va avea Parteneriatul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii asupra ţării noastre.
Dezbatere pe tema TTIP, 23 noiembrie 2015
Dezbatere pe tema TTIP, 23 noiembrie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Dezbaterea de astăzi pe marginea working paper-ului „TTIP: stadiul actual al negocierilor şi relevanţa pentru România“ a evidenţiat câteva dintre problemele pe care Tratatul le ridică şi pe care autorităţile române încearcă să le minimalizeze, prin prezentarea beneficiilor economice, politice sau geopolitice.

Noul ministru al Energiei, Victor-Vlad Grigorescu, unul dintre autorii raportului IER, a arătat că pentru o negociere de o asemenea amploare este nevoie de suportul societăţii civile, aşa cum a fost nevoie şi pentru negocierile de aderare la UE care „au schimbat faţa economiei româneşti”. Oficialul a subliniat că România nu este nouă pe piaţa americană, ci cunoaşte această piaţă.

La rândul ei, Alina Bârgăoanu, prorector la SNSPA, a susţinut că relevanţa TTIP este mai degrabă în zona politică, geopolitică şi strategică, decât în cea economică, chiar dacă „negocierile tehnice sunt copleşitoare“. În opinia ei, Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii are ca scop refacerea Vestului, a lumii transatlantice, şi mai ales remedierea tensiunilor dintre SUA şi Germania, pe fondul crizei financiare din 2008, când aceste state au avut filosofii financiare total diferite.

Bârgăoanu a mai afirmat că TTIP este foarte important pentru România, deoarece ţara noastră "se află oarecum strivită între opţiuni geopolitice şi economice. În UE, România fără Germania nu are nicio cale de înaintare, iar din punct de vedere al securităţii, fără SUA, nu are nicio cale de înaintare". „România are ce să pună pe masă şi poate să joace foarte bine în zona IT şi a energiei. Sper să nu intrăm în calitate de subcontractor, ci să ne concentrăm pe domenii în care putem fi competitivi“, a concluzionat prorectorul SNSPA.

Pe aceeaşi idee, Radu Zaharia, director general la Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei, a susţinut că dincolo de cooperarea politică şi militară solidă cu SUA, este nevoie ca parteneriatul strategic să capete şi mai multă substanţă economică, iar TTIP ar ajuta în acest sens.

Oficialul a pledat pentru acest tratat pe motiv că el deschide accesul firmelor româneşti pe piaţa SUA şi elimină barierele tehnice. În opinia sa, unul din interesele României în aceste negocieri este deschiderea pieţei americane pentru furnizorii de servicii de comunicaţii şi transport, cât şi eliminarea obstacolelor în domeniul achiziţiilor publice pe piaţa americană.

Zaharia a mai arătat că TTIP doreşte să creeze un capitol special pentru IMM-uri şi a mai amintit alte beneficii ale acordului precum scăderea taxelor vamale, eliminarea barierelor netarifare sau creşterea locurilor de muncă. Oficialul a recunoscut însă că nu există niciun studiu de impact care să arate ce efecte va avea Tratatul asupra României şi nici nu a răspuns la îngrijorările legate de scăderea standardelor. El a dat exemplul aderării Mexicului la NAFTA, susţinând că temerile nu s-au adeverit şi aşa va fi şi în cazul TTIP.

Întrebări şi probleme

În replică Gabriela Creţu, raportor al Senatului pe TTIP, a criticat faptul că Ministerul Economiei, care trebuie să furnizeze studii de impact pe Tratat, aşteaptă de la societatea civilă acest lucru.

Relevanţa TTIP este mai degrabă în zona politică, geopolitică şi strategică, decât în cea economică.

Ea a mai afirmat că Tratatul nu este unul între egali aşa cum se spune. "Dacă comparăm pieţele respective, piaţa europeană este mai mare, ca număr de consumatori, şi mai egalitară decât cea americană. Cererea este mai mare decât cea pe care o pot găsi în SUA. Problema principală este însă monetară. SUA au o singură monedă, dolarul, în timp ce UE are o monedă comună pentru 19 state şi alte 7 monede pentru alte state, iar statele au interese diferite", a explicat senatorul PSD.

Referitor la creşterea economică pe care o va aduce TTIP, Creţu a mai amintit că PIB-ul este un indicator înşelător deoarece adună tot ce se creează, dar nu scade tot ce se distruge, precum mediul sau solidaritatea oamenilor care nu pot fi evaluate în bani. În opinia ei, contează distribuirea PIB, iar criza financiară a fost generată de creşterea puternică a inegalităţilor.

Pe de altă parte, senatorul PSD a mai reamintit că economia românească este dependentă în proporţie de 70% de exporturile pe pieţele UE, sugerând că ţara noastră ar putea pierde odată cu intrarea în vigoare a TTIP. Mai mult, Creţu a arătat că vizele sunt un obstacol semnificativ în accesul firmelor româneşti pe piaţa americană.

"Poate am putea dezvolta o bilaterală economică cu SUA, profitând de parteneriatul strategic, iar avantajele ar fi mai multe şi riscurile mai puţine, Guvernele trebuie să se poziţioneze", a concluzionat Gabriela Creţu.

La rândul ei, Mădălina Enache, coordonatoare a iniţiativei Stop TTIP România, a reamintit că societatea civilă trebuie consultată în acest proces de negociere al TTIP. "Atâta timp cât susţinem că va creşte economia, Ministerul Economiei ar trebui să dea date despre asta. Sunt mai multe ministere care trebuie să-şi asume o poziţie oficială privind acest Tratat, ca să ştim exact ce ne iese şi nouă. Fiecare stat are interese, doar România văd că nu are niciun interes şi susţine un parteneriat strategic şi vrea să prelungească un acord ISDS. Noi avem un acord de protecţie a investiţiilor cu SUA care poate fi oricând terminat unilateral. Dacă doriţi prelungirea lui, să ne daţi motivele", a mai spus Enache, adresându-se reprezentantului Ministerului Economiei.

"Ne facem piaţă de desfacere pentru nişte produse care nu respectă standardele noastre? De ce nu luăm cel mai înalt standard?", a concluzionat ea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne