Ce facem după muşcătura de căpuşă

Ce facem după muşcătura de căpuşă
Ce facem după muşcătura de căpuşă (Facebook)

În anotimpul cald fiecare dintre noi caută locuri cât mai răcoroase, parcuri cu multă verdeaţă, ieşiri la pădure sau la munte, însă trebuie să ştim că ne putem expune unui permanent pericol şi anume înţepăturilor sau muşcăturilor de insecte care pot transmite variate boli (bacteriene, virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală.

Astăzi ne vom opri asupra muşcăturii de căpuşă. De la început se impune o precizare: muşcătura de căpuşă nu este echivalentă cu boala Lyme, doar un procent redus de căpuşe fiind infectate cu Borrelia burgdorferi, bacteria răspunzătoare de apariţia bolii Lyme (borelioză) sau boala cu 1.000 de feţe, denumită aşa datorită simptomatologiei atipice care de multe ori întârzie diagnosticul şi implicit tratamentul.

În ciuda sperieturii faţă de boala gravă pe care o dau aceste insecte, dacă respectăm câteva reguli şi suntem în cunoştinţă de cauză, putem să fim în totală siguranţă. Ce trebuie să ştim şi care sunt aceste reguli?

Ce facem după muşcătura de căpuşă. Vizita obligatorie la medic

Cel mai potrivit răspuns la întrebarea: ce facem după muşcătura de căpuşă, este „mergem la medic”.

Căpuşele sunt foarte greu de îndepărtat de pe piele şi este foarte important să nu le strivim în timpul acestui proces. Important este, ca atunci când vă muşcă o căpuşă, să nu încercaţi să o desprindeţi trăgând-o cu unghia, deoarece riscaţi să o rupeţi şi să îi rămână capul în piele, putându-se astfel infecta.

Ce facem după muşcătura de căpuşă. Cum să îndepărtaţi o căpuşă

Dacă din motive temeinice nu puteţi merge la medic, trebuie să aveţi mare grijă cum îndepărtaţi căpuşa. Contrar credinţelor populare, căpuşa nu trebuie arsă, unsă cu ulei, petrol sau alcool, pentru că în momentul în care aceasta este stresată îşi eliberează fluidele în corpul nostru, crescând, astfel, şansele de infectare cu o boală specifică.

Insecta se îndepărtează cu o pensetă, şi este foarte important să nu vă tremure mâinile atunci când efectuaţi acest procedeu. Purtaţi mănuşi astfel încât să nu se răspândească patogeni de la căpuşă pe mâinile dvs. Apucaţi căpuşa cu penseta, dar nu aplicaţi presiune asupra ei, întrucât se poate rupe, iar capul ei va rămâne în piele. Apoi, trageţi căpuşa afară, cu calm şi atenţie, să nu o rupeţi sau să o striviţi. Păstraţi căpuşa pentru eventualele analize.

Curăţaţi zona muşcăturii de căpuşă cu spirt, tinctură de iod sau apă şi săpun. Observaţi zona înţepată timp de mai multe zile; pot apărea erupţii sau semne de infecţie. Aplicaţi o cremă antibiotică de prim ajutor pentru a preveni o infecţie locală.

Apoi, chiar dacă, aparent, credeţi că sunteţi în afara oricărui pericol, trebuie să vă prezentaţi, imediat ce puteţi, la medic pentru nişte analize, întrucât există posibilitatea ca insecta să fi transmis anumite bacterii. Dacă la câteva zile sau săptămâni se înroşeşte zona muşcată, este imperativ să mergeţi la doctor!

Ce facem după muşcătura de căpuşă. Simptomele muşcăturii de căpuşă

În general, muşcătura de căpuşă este nedureroasă. Mulţi oameni nu o pot observa şi nu pot găsi insecta, care se desprinde apoi. Cu toate acestea, există unele simptome care sunt cauzate de muşcătura de căpuşă.

Ocazional, o neurotoxină (o substanţă toxică pentru sistemul nervos) secretată în timpul ataşamentului de gazdă, pentru a face muşcătura insesizabilă, provoacă slăbirea muşchilor sau paralizie. Simpla înlăturare a insectei stopează producţia de neurotoxină, iar persoana afectată îşi revine rapid şi complet. Muşcătura de căpuşă în sine cauzează simptome abia după ce căpuşa se desprinde şi cade. Puteţi observa înroşire locală, mâncărime, arsură şi, rareori, dureri locale intense.

Rezultatele bolilor transmise de căpuşe se instalează după câteva zile sau săptămâni. De aceea, doctorii sau persoanele afectate nu suspectează o boală cauzată de căpuşe, ignorând înţepătura abia vizibilă.

După muşcătura de căpuşă, puteţi prezenta oricare dintre următoarele simptome: febră, amorţeală, eczemă, confuzie, senzaţie de slăbire, durere şi umflarea articulaţiilor, palpitaţii, paralizie, respiraţie sacadată, greaţă şi vărsături.

Nu există teste care să poată identifica tipul căpuşei care a provocat muşcătura dacă aceasta s-a desprins de gazdă. Cu toate acestea, medicii efectuează o examinare atentă a întregului corp, căutând căpuşe încă ataşate, erupţii cutanate sau semne ale vreunei boli.

Dacă este găsită căpuşa, doctorul decide ce teste trebuie realizate. Identificându-se tipul căpuşei şi specia ei, în continuare ar putea fi necesare teste de sânge pentru boli ca Lyme, febra Rocky Mountain, Ehrlichiosis şi Turalemia (aceste teste ies în general negative chiar după câteva săptămâni de la muşcătura de căpuşă, chiar dacă simptomele sunt prezente). De asemenea, se poate face o examinare a sângelui la microscop pentru a diagnostica parazitul care cauzează simptomele.

Examenele şi testele trebuie efectuate dacă prezentaţi simptome după o muşcătură de căpuşă. Când acestea apar, determinarea testelor se face consultând un specialist în boli infecţioase.

Ce facem după muşcătura de căpuşă. Bolile posibil transmise de căpuşe

Iată o listă cu bolile transmise de căpuşe şi simptomele lor.

Boala Lyme (borelioză): oboseală, dureri de cap, febră, torticolis, dureri musculare şi articulare, erupţii extinse.

Babesioza: apetit scăzut, oboseală, febră, dureri musculare.

Ehrlichiosis: febră, frisoane, dureri de cap, greaţă, vărsături, erupţii violet sau roşii.

Febra Rocky Mountain: febră, dureri de cap severe, dureri musculare şi articulare, iritaţie, greaţă şi vărsături.

Tularemia: frisoane, febră mare, dureri de cap, ulceraţii şi umflarea ganglionilor la locul muşcăturii, greaţă şi vărsături.

Febra de Colorado: febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, fotofobie.

Focarele de boli provocate de muşcătura de căpuşă urmează modelele sezoniere (în general, din aprilie până în septembrie), perioada în care căpuşa evoluează de la larvă la adult. Iernile blânde urmate de primăveri timpurii duc la un număr mare de căpuşe şi o frecvenţă crescută a bolilor pe care le transmit.

Ce facem după muşcătura de căpuşă. Cum prevenim

Ca recomandare, când faceţi drumeţii sau ieşiţi la iarbă verde, în locuri în care sunt de regulă veveriţe sau căprioare (animalele care sunt la noi vectori de transmitere), se recomandă să purtaţi haine deschise la culoare (pe care se vor observa mai uşor eventualele căpuşe), pantaloni lungi introduşi în şosete, bluze cu mânecă lungă, şapcă şi, eventual, mănuşi. Este de preferat să folosiţi încălţăminte fără orificii sau decupaje - pantofi sport în loc de papuci, sandale. Dacă aveţi un animal de companie protejaţi-l de purici şi căpuşe cu soluţii speciale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință