Câteva dintre cele mai frumoase păduri din ţara noastră (Video)

Pădurile româneşti ar putea deveni o sursă de carbon până în 2050
Pădurile româneşti ar putea deveni o sursă de carbon până în 2050 (photos.com)

România are numeroase ţinuturi de o mare frumuseţe, cunoscute sau mai puţin cunoscute, care merită a fi vizitate. Printre aceste locuri splendide se numără şi pădurile sale. Ţara noastră deţine un adevărat tezaur- cele mai întinse şi mai bine conservate păduri virgine din Europa temperată. Din punct de vedere biologic, acestea sunt şi cele mai importante păduri din zona temperată din întreaga lume, constituind aproximativ 5% (aproximativ 300.000 de ha) din întreaga suprafaţă a fondului forestier, conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS). Să vedem câteva dintre cele mai frumoase păduri din ţara noastră.

Influenţa binefăcătoare a pădurilor în viaţa noastră

Pădurea conţine un adevărat ''tezaur vegetal'' important pentru sănătatea noastră, fructe de pădure, ciuperci comestibile, numeroase plante medicinale, nectar şi polen din flori.

De asemenea, reduce poluarea fonică, ştim că purifică atmosfera, aerul este mai curat, mai sănătos, lipsesc fumul, praful, gazele dăunătoare, iar agenţii patogeni sunt relativ puţin reprezentaţi. Conform specialiştilor, în pădurile de răşinoase, răşina arborilor îmbogăţeşte aerul în ozon. Acest aer este cel mai potrivit pentru persoanele care trec printr-o lungă perioadă de convalescenţă.

Deseori influenţa binefăcătoare a pădurilor în viaţa noastră trece neobservată. Numai atunci când sunt distruse rolul şi efectele pozitive ale acestora devin evidente. Un vechi proverb indian spune: ''Doar după ce ultimul copac a fost doborât, doar după ce ultimul râu a fost otrăvit, doar după ce ultimul peşte a fost prins, doar atunci veţi realiza că banii nu pot fi mâncaţi''.

În urmă cu peste 20 de ani, multe păduri au intrat sub control privat, astfel că defrişările nu au putut fi împiedicate. Din păcate sunt afectate chiar şi pădurile virgine, care adăpostesc arbori mul­tiseculari – gigant, ca molizi, brazi, goruni, dar şi principalele grupe de animale superioare care formează fauna ţării. Statul nu a avut grijă să le includă pe toate într-un sistem de arii protejate, 10 – 15% dintre ele fiind ''uitate''.

Conform Greenpeace România, numai în perioada 2009 - 2011, s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori. Fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în judeţele montane.

Câteva dintre cele mai frumoase păduri din România

În Delta Dunării există 2 păduri unice în Europa, formate din stejari seculari şi liane mediteraneene: Pădurile Letea şi Caraorman. În aceste regiuni, natura a scăpat neatinsă de civilizaţia modernă în expansiune, păstrându-se nealterate atât peisajul cât şi diversitatea biologică pe care o adăposteşte.

Pădurea Letea, cunoscută pentru frumuseţea ei sălbatică, este situată în judeţul Tulcea şi cuprinde aproximativ 3000 de hectare de vegetaţie formată din stejar de luncă, stejari brumării, plopi, tei alb şi frasini de luncă. Este înconjurată de un stufăriş des care face dificil accesul, îndeplinind astfel un rol de protecţie. Este una dintre pădurile subtropicale cu o vegetaţie specifică, cu o floră şi faună neobişnuite pentru ţara noastră.

O caracteristică a pădurii o constituie abundenţa de plante căţărătoare: viţă sălbatică, hameiul, curpenul de pădure şi, nu în ultimul rând, liana grecească, cea care dă pădurii un aspect mediteranean. Totodată, aici se găsesc peste zece specii de orhidee, peste 2.000 de specii de insecte, vipera de nisip, vulturul codalb (care cuibăreşte aici), trei specii de şoim, prigoria, pupăza, corbul, precum şi cei 2500 de cai sălbătici ce se plimbă nestingheriţi.

Toate aceste specii de plante şi animale, unele dintre ele foarte rare sau cu caracteristici deosebite, au făcut ca această pădure să necesite o atenţie deosebită pentru conservarea şi păstrarea valorilor ei naturale. Pădurea Letea reprezintă un colţ de natură uitat de lume, de o rară frumuseţe, fiind cea mai veche rezervaţie naturală din ţara noastră.

Pădurea Caraorman, declarată în anul 1940 momument al naturii, găzduieşte o floră şi o faună de mare diversitate, specifică Deltei Dunării, care se întinde pe o suprafaţă 2.250 ha în nordul satului cu acelaşi nume.

Flora cuprinde păduri de stejar cu specii seculare, frasin, plop, arbuşti (zălog, cătină roşie), papură, stuf, vegetaţie căţărătoare de tip mediteranean- liane ce ating 25 m, precum şi plante agăţătoare cum ar fi viţă de vie sălbatică, iederă, hamei, curpen. Atracţia o constituie Stejarul îngenuncheat, un exemplar cu uimitoarea vârstă de 400 de ani şi diametrul de 4 metri.

Dintre mamifere aici întâlnim vidra, chiţcanul mic şi cel comun, dar şi o specie de iepure aflată în pericol, inclusă pe Lista roşie a IUCN. Dintre păsări enumerăm vulturul codalb, corbul comun, ciocănitoarea neagră. Ceea ce o deosebeşte de pădurea Letea este lipsa lianei greceşti şi a viperei de stepă. În apropierea satului se găsesc Dunele de nisip, unice în ţară, care ajung şi până la 9 metri înălţime.

Pădurea Bogăţii, una dintre cele mai reprezentative păduri de foioase din România, se află în Judeţul Braşov, pe teritorul comunelor Apaţa, Hoghiz şi Măieruş. Este constituită din exemplare impozante de fag care, alături de gorun şi carpen, ocupă o suprafaţă de aproximativ 8.500 ha. De remarcat aici fenomenul curios de inversare a straturilor de foioase, gorunul apărând pe o poziţie superioară faţă de făgete, care de regulă se găseşte la baza versanţilor.

În afară de arbori mai întâlnim tufişuri, printre care ienupărul si păducelul, specii ierboase, arbori de statură mai joasă (tei pucios), precum şi nelipsita Waldesteinia geoides, o specie aparţinând familiei trandafirului (Rosaceae).

Fauna, diversă şi bogată, este reprezentată de numeroase vertebrate printre care cerbi, vulpi, urşi, lupi, căprioare, mistreţi, râşi, jderi, dar şi nevertebrate.

Pădurea Bogăţii este rezervaţie naturală, declarată arie protejată IUCN. Fiind una dintre cele mai frumoase păduri de foiaoase din ţară, scopul rezervaţiei este protejarea geosistemelor forestiere.

Pădurea Călineşti - Brezoi este o arie protejată situată în judeţul Vâlcea, care se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare. Se află în partea sud-estică a Munţilor Lotrului şi cea nordică a oraşului Brezoi, la o altitudine medie de 400 m.

Rezervaţia naturală este inclusă în Parcul Naţional Cozia şi reprezintă o zonă împădurită cu un relief variat (stânci, abrupturi stâncoase, grohotişuri, hornuri, văii, pajişti, păduri), de importanţă geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică şi peisagistică. Flora este reprezentată de specii arboricole de fag şi gorun, precum şi mai multe specii de plante rare sau endemice, printre care: garofiţă, sânziană, tămâiţă, cimbrişor, didiţei.

Acestea au fost doar câteva dintre cele mai frumoase păduri din ţara noastră, însă ele sunt mai multe, cu siguranţă. Să avem grijă şi să ne respectăm pădurea, ''cea mai frumoasă podoabă a pământului. Ea face măreţia munţilor şi veselia câmpiei. Un câmp fără arbori este un pustiu mort, fără viaţă, iar călătorul care străbate un asemenea câmp pierde orice dispoziţie de veselie şi devine tăcut şi plictisit'' (Simionescu şi Zeicu, 1926).

Vă invităm să urmăriţi câteva imagini splendide cu unele dintre cele mai frumoase păduri din România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință