UPDATE. Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti. Adunare unionistă în Piaţa Universităţii (Video)

UPDATE ora 18: 10: O delegaţie formată din aproximativ 250 de tineri veniţi din Chişinău, alături de reprezentanţi ai Platformei Unioniste Acţiunea 2012 a fost primită la Cotroceni de consilieri ai preşedintelui. În jurul orei 18, vizita tinerilor basarabeni la Palatul Cotroceni se încheiase şi aceştia se îndreptau înapoi spre Piaţa Universităţii.

În săptămâna ce va urma, tinerii de peste Prut vor lua parte la şcoli de cultură şi afirmare românească organizate de Acţiunea 2012 în mai multe oraşe ale ţării.

UPDATE ora 17: 50: Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a solicitat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României înfiinţarea unor instituţii responsabile de gestionarea relaţiei cu Republica Moldova, în vederea urgentării procesului de Reunire.

Concret, unioniştii cer crearea unei Comisii prezidenţiale pentru analiza impactului Unirii, a unei Comisiei parlamentare permanente comune România - Republica Moldova şi a Oficiului pentru Republica Moldova în directa subordine a premierului.

"Orice proiect naţional are nevoie de strategii. Dincolo de orice salut diplomatic, aşteptăm din partea instituţiilor fundamentale în stat enunţarea paşilor concreţi spre realizarea proiectului de ţară al unirii României cu Republica Moldova”, a declarat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, în contextul în care atât preşedintele Iohannis, cât şi premierul Ponta au adresat duminică dimineaţă un salut tinerilor basarabeni veniţi pe jos de la Chişinău spre România pentru a cere Unirea, exprimându-şi încrederea în destinul comun al celor două state româneşti.

***

UPDATE ora 17:17: Participanţii la marş au ajuns, în jurul orei 17, la Cotroceni unde o delegaţie a tinerilor veniţi de peste Prut ar urma să fie primită de echipa prezidenţială delegată în acest sens.

***

UPDATE ora 15:50: Unioniştilor porniţi în marş spre Cotroceni li s-au alăturat din ce în ce mai mulţi români. Peste 5.000 de persoane au ajuns la Palatul Parlamentului, unde s-a cerut înfiinţarea unei comisii mixte care să lucreze la unire.

De la Palatul Paramentului, mulţimea se va îndrepta spre Palatul Cotroceni unde aceştia vor fi primiţi chiar în Sala Unirii. Reamintim că preşedintele Iohannis este plecat la Bruxelles, însă tinerii veniţi din Chişinău vor fi întâmpinaţi de o delegaţie prezidenţială.

***

UPDATE ora 15:20. Cei aproximativ 2.000-3.000 de participanţi la manifestaţie au pornit în marş spre Palatul Cotroceni.

* * *

UPDATE ora 15:05. Românii de pe ambele maluri ale Prutului au cântat împreună imnul României şi Hora Unirii.

* * *

UPDATE ora 14.45. Tinerii basarabeni au ajuns în faţa Teatrului Naţional unde sunt întâmpinaţi cu aplauze şi urale de mulţime. Se scandează "Chişinău şi Bucureşti, două inimi româneşti", "Unire, Unire, Unire", "România" şi "Am venit să te salut fratele meu de peste Prut".

Spaţiul din faţa Teatrului Naţional a devenit neîncăpător pentru mulţimea strânsă.

* * *

UPDATE ora 14:40. Numărul celor strânşi în Piaţa Universităţii în aşteptarea fraţilor de peste Prut pare să treacă de 1.000 de persoane.

Printre participanţii la eveniment s-a aflat şi deputatul Remus Cernea, un susţinători al Unirii. De altfel, deputatul a fost prezent şi la Ungheni unde, sâmbătă, români de pe ambele maluri ale Prutului au refăcut celebrele Poduri de Flori.

* * *

UPDATE ora 14:15. Oamenii continuă să se strângă în Piaţa Universităţii unde atmosferea este de-a dreptul sărbătorească. Se ascultă muzică patriotică, în acest moment participanţii aplaudând pe refrenul melodiei "Doamne, ocroteşte-i pe români".

Demn de remarcat este faptul că în mulţime sunt multe persoane foarte în vârstă care au trăit pe pielea lor momentul ruperii Basarabiei de România.

"Unirea este posibilă", a declarat, pentru Epoch Times, preşedintele PMP Eugen Tomac, prezent la evenimentul din Piaţa Universităţii. Potrivit liderului PMP, dacă va exista şi voinţă politică, unirea este perfect realizabilă. Pentru aceasta, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie dispuse să elimine orice fel de taxe pentru cetăţenii R. Moldova care vor să obţină cetăţenia română, să investească în promovarea culturii româneşti peste Prut şi să ofere facilităţi fiscale companiilor noastre care doresc să investească în Basarabia.

"Fără punţi economice solide, nu se poate dezvolta o ţară. Vă spune o realitate: România are astăzi un PIB de 150 de miliarde de euro, Basarabia are un PIB de 5 miliarde de euro. Pentru noi nu reprezintă un efort economic uriaş, cu toate dificultăţile pe care le avem, ca să ne aducem Basarabia acasă.", a explicat Eugen Tomac.

"Avem datoria să-i aducem lângă noi pe românii care s-au trezit cetăţeni sovietici", a fost mesajul transmis de Tomac.

* * *

UPDATE ora 14:00. În jur de 500 de persoane s-au strâns deja în faţa Teatrului Naţional, unde urmează să ajungă în curând şi tinerii basarabeni plecaţi în urmă cu o săptămână din Chişinău.

Pretutindeni pot fi văzute fluturând drapeluri tricolore, iar mulţi dintre participanţii la adunare îşi arată preţuirea faţă de această zi prin veşmintele pe care le poartă.

În mulţime pot fi remarcate numeroase persoane în costum popular românesc, ii frumos brodate, în timp ce bărbaţii poartă la brâu chimire de piele şi au piepturile împodobite cu cocarde tricolore.

"Despre marşul lui Ştefan cel Mare, putem vorbi doar la superlativ. Au înfruntat caniculă, o zi de furtună, au dormit pe iarbă. (...) În toate comunele de pe teritoriul Basarabiei au ieşit primarii, copiii în costumele populare, cu pâine şi sare pentru a îi întâmpina pe tinerii porniţi în marş. Aşa că falsele idei propovăduite prin studiourile de televiziune "noi îi vrem pe ei, moldovenii nu ne vor pe noi", de dovedesc a fi simple presupuneri. Există acest elan şi această dorinţă de a întregi ce s-a frânt la începutul celui de al doilea război mondial.", a declarat Mihai Nicolae, copreşedinte al Institutului Fraţii Golescu, unul din organizatorii acestui eveniment.

* * *

Tinerii basarabenii porniţi în urmă cu o săptămână în marş din Chişinău, sunt aşteptaţi, duminică, 12 iulie, în Capitala României, unde îşi vor aduce crezul în reîntregirea neamului românesc.

După ce sâmbătă, la Ungheni, tinerii au fost primiţi cu urale şi buchete de flori de miile de oameni care au refăcut celebrele "Poduri de Flori” de la Prut, astăzi, cetăţenii României care vor să-şi întâmpine fraţii de peste Prut sunt aşteptaţi, la ora 14, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde Platforma Unionistă Acţiunea 2012 organizează o amplă manifestaţie de bun venit.

"Prea multă vreme am fost despărţiţi de decizii pe hârtie, de sârmă ghimpată, de graniţă - români de români. Este datoria noastră, a celor mai puţin vitregiţi de destin, să îi întâmpinăm cum se cuvine pe tinerii eroi din Marşul lui Ştefan cel Mare, care au mers pe jos din Chişinău, cea de-a doua capitală românească, spre Bucureşti, pe caniculă şi furtuni, pentru a-şi demonstra dorinţa de Reunire. Astăzi ne dăm toţi întâlnire în Piaţa Universităţii, la ora 14:00!", transmite Iulia Modiga, vicepreşedinte acţiunea 2012

Reamintim că tinerii basarabeni au pornit în Marşul lui Ştefan cel Mare duminică, 5 iulie, din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, unde mii şi mii de cetăţeni au votat, simbolic, pentru unirea cu ţara mamă.

După un marş de peste 150 de kilometri pe jos, cu zile de caniculă urmate de ploaie, tinerii vor aduce la Bucureşti dorinţa de unire a multor basarabeni ce-şi doresc ca Basarabia să redevină parte a României mamă. Astfel, din Piaţa Universităţii, împreună cu bucureştenii, tinerii din Chişinău vor mărşălui spre Palatul Cotroceni pentru a-i cere preşedintelui României, Klaus Iohannis, Unirea.

Reamintim că, de pe drum, tinerii i-au adresat o scrisoare preşedintelui Iohannis, scrisoare pe care o redăm integral:

"Primiţi-ne acasă, Domnule Preşedinte!

Domnule Preşedinte,

În aceste zile, mai mult ca oricând, ne adresăm în primul rând Dumneavoastră, dar în acelaşi timp, fiecărui membru al Guvernului, fiecărui parlamentar în parte, tuturor preşedinţilor partidelor politice, pentru a ne fi alături.

Suntem în toiul unei acţiuni grele, prin care am vrut să arătăm Ţării cât de mult înseamnă pentru noi şi că setea noastră de reîntregire nu a fost oprită nici de sutele de mii de deportări şi crime din perioada sovietică, darămite acum, când avem dreptul la libera exprimare.

Am mers spre Ţară 20-30 de kilometri pe zi. Am mers în caniculă, pe temperaturi de 40 de grade, acum, când vă scriem această scrisoare, tocmai continuăm marşul pe furtună. Nu ne va împiedica nimic să ajungem la Bucureşti: sâmbătă la 10:00 trecem Prutul pe jos la podul feroviar de la Ungheni, iar duminică la ora 14:00, prietenii sau simpli bucureşteni care nu au uitat de noi ne aşteaptă în Piaţa Universităţii.

Noi n-am vrut să fim aşteptaţi. Când revii acasă des, mama nu te mai întâlneşte cu masa întinsă, ci te ceartă de ce n-ai spălat cană după tine când ai plecat. Domnule Preşedinte, noi vrem să ne certaţi că n-am spălat cana, nu mai vrem să fim aşteptaţi. Suntem tineri, suntem entuziaşti, este adevărat. Dar suntem o mie care gândim la fel. Fiecare dintre noi are cel puţin părinţii, fraţii, verişorii şi vecinii care gândesc la fel. Domnule Preşedinte, noi suntem doar 3 milioane peste Prut.

Ce vrem să vă rugăm, Domnule Preşedinte, este să nu uitaţi nici Dumneavoastră de noi. Ştim că sunteţi un om foarte ocupat, care are griji foarte mari pe cap, dar duminică ajungem la Bucureşti pentru a vă transmite Dumneavoastră, că reprezentant al poporului român, dorinţa de Unire a românilor basarabeni, exprimată în Apelul Marii Adunări Naţionale din 5 iulie de la Chişinău, şi mesajele venite de la oamenii simpli din satele şi oraşele Republicii Moldova cu care ne-am întâlnit în marşul nostru pedestru. Vă scriem Dumneavoastră.

Drumul nostru lung ne-a făcut fericiţi, nu ne aşteptaţi ca pe nişte oaspeţi, noi nu mai avem ce să oferim, decât pe noi înşine Maicii Românii. Ştim că rigorile diplomatice nu vă permit mai multe, dar vă rugăm, domnule preşedinte, să ne primiţi măcar cu o strângere de mână şi un cuvânt bun, cum aţi făcut-o când ne-am văzut la Chişinău.

Copiii înstrăinaţi ai neamului românesc, care îşi caută drumul spre revenirea acasă."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.