Când generozitatea este selectivă provoacă nemulţumiri

Donaţiile de milioane de dolari pentru reconstruirea catedralei Notre Dame din Paris au creat disconfort în anumite sectoare, unii considerând că urgenţele sociale nu sunt suficient abordate. Totuşi, aceste donaţii sunt un lucru bun pentru reconstrucţia acestui simbol al Franţei.
Notre Dame din Paris în flăcări
Notre Dame din Paris în flăcări (Getty Images)

Avalanşa donaţiilor pentru catedrala Notre Dame a ridicat suspiciuni în Franţa. Din păcate, ploaia de milioane nu a fost pe gustul tuturor. Aceste critici nu au nimic de-a face cu natura seculară a Republicii. Pe mulţi cetăţeni i-a iritat generozitatea selectivă a oamenilor de afaceri şi a celor mai puternice companii, precum şi activarea imediată a resurselor de Stat.

Filantropia şi patronajul sunt recompensate cu reduceri fiscale imense. Ajutorul pentru Notre Dame a generat neîncredere şi chiar îngrijorare faţă de finanţele publice. Deoarece colectarea a atins o cifră ridicată - se crede că va depăşi un miliard de euro - înseamnă că reducerea fiscală va fi proporţională, peste 60% din această sumă. Conştientă de situaţie, familia Pinault, spre exemplu, care a promis 100 de milioane de euro pentru reconstruirea catedralei, a renunţat la cadoul fiscal.

Potrivit publicaţiei La Vanguardia, secretarul general al sindicatului CGT, Philippe Martínez, a deschis dezbaterea exprimându-şi surprinderea cum “doar cu un clic”, s-au pus pe masă sume de bani imense. Martínez se întreabă ce spun angajaţii acestor antreprenori atât de generoşi sau ce cred cetăţenii francezi când văd această sumă imensă de bani oferită din economii pentru a reconstrui un templu, în timp ce economisesc la limită pentru alte necesităţi.

De asemenea, unii lideri ai mişcării "vestelor galbene", potrivit aceleaşi publicaţii, şi-au exprimat la rândul lor stupefacţia. „Este bine că oligarhia donează pentru Notre Dame, dar ar fi mai bine să dea exemplu din punct de vedere fiscal“, a declarat Benjamin Cauchy, un purtător de cuvânt al mişcării, referindu-se la evaziunea fiscală şi la mecanismele utilizate de companii şi persoane fizice cu resurse elevate pentru a evita plata impozitelor.

Nici lumea catolică nu a rămas indiferentă şi au apărut reacţii negative din diferite părţi. Una dintre ele a sosit de la Fundaţia Abbe Pierre, care ajută persoanele fără adăpost şi pe cei care locuiesc în case necorespunzătoare. În mod ironic, fundaţia a mulţumit sutelor de milioane care ajută să construiască templul unde a fost oficiată înmormântarea fondatorului său, dar a amintit că ar fi suficient doar 1% din aceşti bani pentru o mai bună funcţionare a organizaţiei. Este un fapt confirmat că, în ultimii ani, ONG-urile sociale suferă un declin al veniturilor.

Evenimentele recente arată că Franţa este un vulcan de nemulţumiri care a creat mute pagube

Focul din catedrală a condus la un armistiţiu scurt şi şubred în situaţia politică actuală din Franţa. Critica donaţiilor pentru Notre Dame sugerează, de fapt, că pacea a fost deja frântă. Protestele constante ale „vestelor galbene“ din ultimele cinci luni au arătat că ţara este un vulcan de nemulţumiri acumulate, care au erupt.

Protestele “vestelor galbene” au început în noiembrie 2018, la început împotriva proiectului preşedintelui Emmanuel Macron de a creşte taxa pe carburanţi şi apoi transformându-se într-o mişcare de protest vizând mai multe probleme din ţară, variind de la lipsa unor servicii publice în oraşele mai mici până la stilul de guvernare al lui Macron, care a fost numit “preşedintele celor bogaţi”.

De atunci, Macron a anunţat un pachet de măsuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a creşte puterea de cumpărare a muncitorilor şi pensionarilor şi a lansat o dezbatere naţională care se desfăşoară până la mijlocul acestei luni prin întâlniri în diverse oraşe ale ţării şi cu ajutorul unui website dedicat. Dar mulţi dintre manifestanţi au respins dezbaterea, considerând că aceasta serveşte intereselor guvernului.

Însă la protestele “vestelor galbene” s-au alăturat grupuri furioase şi violente, protestatari cu feţele acoperite au incendiat maşini, au spart vitrinele unor magazine, au vandalizat restaurante, au distrus vestigii din apropierea Arcului de Triumf şi au acoperit cu grafitti-uri zidurile Arcului de Triumf.