Bulgaria: Factorii de decizie politică depun eforturi pentru a ieşi din conul de umbră al Europei (FT)

(photos.com)
Epoch Times România
05.12.2012

La aproape şase ani de la aderarea Bulgariei la UE, o umbră de dezamăgire este resimţită uneori la Sofia, în contextul în care bulgarii constată decalajul dintre avantajele promise de statutul de membru al blocului şi câştigurile concrete obţinute. Starea de spirit este reciprocă în unele capitale europene, în special în Europa de Vest, unde este ceva obişnuit să auzi că Bulgariei i s-a acordat aderarea la UE prea devreme iar progresul său spre standardele UE de guvernanţă continuă să fie şubred, comentează editorialistul Tony Barber de la Financial Times.

''Era de aşteptat ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine, dar nu am prevăzut atunci când am aderat în 2007 că ţara va avea o astfel de decolare lentă', a afirmat Meglena Kuneva, care a negociat aderarea Bulgariei la UE şi a fost primul comisar european al ţării (pentru protecţia consumatorului).

Alături de aderarea la NATO, un loc în UE a fost o cerinţă esenţială pentru Bulgaria după ce vulnerabilitatea sa geopolitică a fost expusă de colapsul comunismului în Europa de Est, în 1989, şi războaiele din Iugoslavia vecină. În 2007, aderarea la UE şi-a dovedit rapid utilitatea atunci când noii parteneri europeni ai Bulgariei au asigurat eliberarea a cinci asistente medicale bulgare condamnate la moarte în Libia, în baza unor acuzaţii nefondate de a fi infectat cu HIV în mod deliberat copii.

Având un interes vital în stabilitatea în Balcani, Bulgaria sprijină cu mare atenţie extinderea regională a UE pentru a include trei dintre cei cinci vecini rămaşi în afara blocului: Serbia, Macedonia şi Turcia. Cu toate acestea, este puţin probabil ca primele două să se alăture UE înainte de sfârşitul acestui deceniu, iar Turcia ar putea să nu fie niciodată admisă, apreciază Tony Barber. Relaţiile cu Macedonia devin mai reci din cauza disputelor cu privire la tratamentul aplicat de aceasta minorităţii bulgare. Toate acestea îi dau Bulgaria sentimentul că este lăsată în izolare într-un colţ al Europei care este relativ neglijat şi, din cauza crizei datoriilor din Grecia, plin de incertitudine economică.

Bulgaria este totuşi conştientă de responsabilităţile sale faţă de UE, consideră semnatarul articolului. În ceea ce priveşte finanţele publice, este unul dintre cele mai disciplinate state membre ale blocului. Spre deosebire de Marea Britanie şi Republica Cehă, Bulgaria nu a refuzat să semneze tratatul 'compactului fiscal' din acest an, o piatră de temelie a viitoarei guvernanţe economice europene.

După multă muncă grea, Bulgaria a îndeplinit, de asemenea, toate cerinţele tehnice impuse de UE, ca o condiţie a aderării la regimul de călătorit fără vize al spaţiului Schengen. Bulgaria este activă în lupta UE împotriva traficului de droguri şi a imigraţiei ilegale. Cu toate acestea, la fel ca România, relevă Tony Barber, Bulgaria este ţinută departe de spaţiul Schengen din cauza opoziţiei olandeze, germane şi finlandeze. Un compromis conform căruia va fi permisă călătoria fără paşaport prin aeroporturile şi porturile maritime bulgare nu este încă la îndemână.

Argumentul nord-european este că incapacitatea Bulgariei de a eradica corupţia, a anihila crima organizată şi a reforma sistemul său judiciar justifică continuarea excluderii ţării din Schengen.

Originile acestor deficienţe se află în haosul politic, economic şi juridic care a însoţit ieşirea Bulgariei din comunism, în anii 1990, susţine editorialistul. Chiar şi Boiko Borisov, premierul de centru-dreapta care a preluat mandatul în 2009, promiţând să eradicheze corupţia, a constatat că este greu să-i convingă pe partenerii din UE că guvernul său face suficiente progrese.

'Puţine cazuri importante de crimă organizată s-au soldat cu sentinţe şi au existat mai multe achitări în cazuri importante în care probele în domeniul public au creat aşteptări de condamnare', a declarat Comisia Europeană într-un raport din iulie anul trecut.

Din 33 de asasinate la comandă monitorizate de Comisie din 2006, numai patru cazuri au început în instanţă, a precizat executivul UE. Mai mult, oficiali ai Comisiei au primit în mod regulat plângeri de la cetăţeni bulgari şi investitori străini cu privire la lipsa de acţiune judiciară şi o presupusă complicitate cu crima organizată la nivel local. Serghei Stanişev, liderul opoziţiei socialiste şi fost premier, a declarat că raportul UE 'a ridicat o perdea care ascunde o realitate sumbră'.

În ceea ce-l priveşte, Borisov a afirmat că acceptă necesitatea ca UE să emită rapoarte periodice privind performanţa Bulgariei, dar într-un interviu pentru FT acordat la Sofia, a adăugat: 'Dacă până în decembrie anul viitor ne facem bine temele, nu va mai fi nevoie de astfel de rapoarte'.

Autorităţile UE şi-au exprimat totodată nervozitatea pentru incapacitatea Bulgariei de a face uz deplin de fondurile de asistenţă regională generoase şi alte programe oferite începând din 2007. Oficialii bulgari spun, totuşi, că absorbţia fondurilor UE se îmbunătăţeşte rapid.

Potrivit profesorului Venelin Tsachevsky, o autoritate de primă mărime privind relaţiile UE-Bulgaria, în primii cinci ani de la aderare, ţara a reuşit să folosească doar 30%, sau 3,9 miliarde de euro, din totalul resurselor financiare disponibile prin intermediul UE. Totuşi, în aceasta perioadă, Bulgaria a adus o contribuţie financiară la UE, care s-a cifrat la aproximativ 1,9 miliarde de euro. Drept urmare, beneficiul net financiar pentru Bulgaria, între 2007-2011, a fost de 400 milioane de euro pe an - util, dar nu cu putere de transformare.

Potrivit semnatarului articolului, este de înţeles că Bulgaria e nerăbdătoare să crească nivelurile de asistenţă în următorul ciclu bugetar de şapte ani al UE.

Într-un articol pentru ''Turku School of Economics'' din Finlanda, Tsachevsky a scris: 'Cererea Bulgariei de alocare mai mare de la bugetul UE pe 2014-2020 va beneficia de sprijin în UE, cu condiţia ca guvernul său să progreseze privind rata de utilizare, să reducă corupţia şi întrebuinţarea greşită a fondurilor şi să amelioreze eficienţa în absorbţia resurselor UE'.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor