Criza economică dictează agenda politică a Ucrainei

Parlamentul ucrainean s-a reunit marţi pentru dezbaterea proiectului de buget pentru anul 2013. Dezbaterea s-a transformat în scandaluri şi acuzaţii reciproce: Ucraina traversează o profundă criză economică şi un acut deficit bugetar. Un factor major de iritare a devenit decizia luată recent de Curtea de Apel de la Kiev privind necesitatea achitării de către Ucraina a unei datorii mai vechi către Ministerul Apărării din Federaţia Ruse. Datoria de circa 350 de milioane de dolari, a apărut la mijlocul anilor 1990, când corporaţia privată a Iuliei Timoşenko, Sistemele Energetice Unite ale Ucrainei (SEUU), a livrat Rusiei mai puţine mărfuri în contul plăţii pentru gazul primit de la partea rusă, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Termenele pe marginea acestui vechi dosar au fost anulate în urmă cu un an, când a intrat în vigoare sentinţa pentru Iulia Timoşenko pe marginea depăşirii atribuţiunilor de premier. Drept rezultat, a fost reluată şi ancheta pe marginea SEUU, închisă în 2005.

Din luna mai, peste cel de-al doilea dosar penal împotriva Iuliei Timoşenko se aşează praful: acuzata, care se află încă în spital, refuză să vină la audieri, invocând probleme de sănătate. În timp ce procesul a fost anulat de mai multe ori, adversarii Iuliei Timoşenko au acuzat-o nu doar de maşinaţiuni financiare, ci şi de prejudicierea intereselor naţionale. Potrivit partidului aflat azi la putere, activitatea SEUU s-a desfăşurat sub garanţii de stat, oferite părţii ruse de guvernul lui Pavel Lazarenko. Acesta din urmă neagă în mod categoric existenţa unor asemenea datorii.

În timp ce procesul bate pasul pe loc, Ministerul rus al Apărării a înaintat către Curtea de Apel de la Kiev o cerere pentru recuperarea vechii datorii. La mijlocul lui septembrie această cerere a primit verdict favorabil, însă guvernul ucrainean a înaintat apel, insistând că SEUU nu a primit oficial niciun fel de garanţii de stat şi prin urmare statul ucrainean nu trebuie să poartă răspunderea financiară pentru activitatea corporaţiei.

O asemenea poziţie complică situaţia din altă instanţă, pe marginea altui dosar: dacă nu existau garanţii de stat, Timoşenko nu poate fi acuzată că ar fi prejudiciat statul. La sfârşitul lui noiembrie procesul contra Iuliei Timoşenko a fost amânat din nou - pentru 18 decembrie, iar la 3 decembrie s-a aflat: Curtea de Apel de la Kiev, care în urmă cu o lună jumate a decis să-şi amâne decizia până la emiterea unei sentinţe în cazul Timoşenko, a decretat acum că datoria către Ministerul rus al Apărării trebuie plătită.

Experţii de la Kiev subliniază că suma este una nesemnificativă pentru Rusia, însă destul de importantă pentru bugetul ucrainean. Marţi deputaţii ucraineni au recunoscut că va fi necesară reducerea programelor sociale. Chiar şi aşa, deficitul bugetului de stat va trebui majorat cu aproape 30% comparativ cu anul trecut.

În aceste condiţii, decizia Curţii de Apel de la Kiev privind achitarea unei datorii destul de discutabile este una surprinzătoare, subliniază directorul Institutului Internaţional pentru Democraţii, Serghei Taran, care are totuşi o explicaţie: decizia privind achitarea datoriei către partea rusă a fost luată din motive politice. 'Puterea de la Kiev încearcă să-i arate poporului de ce situaţia economică este atât de proastă(...) Acum se va spune că vinovată este Timoşenko: chipurile, banii poporului au trebuit daţi Rusiei pentru achitarea vechilor datorii ale SEUU', a explicat Taran pentru Nezavisimaia Gazeta.

Apărătorii Iuliei Timoşenko sunt de părere că al doilea scop pe care l-a urmărit puterea este să găsească argumente suplimentare pentru a formula acuzaţii la adresa liderului opoziţiei. În opinia avocatului Serghei Vlasenko, faptul achitării datoriei către Ministerul rus al Apărării ar putea fi folosit de partea acuzării în loc de dovadă privind existenţa unei asemenea datorii şi a garanţiilor de stat.

De altfel, Serghei Taran se îndoieşte că partea ucraineană va îndeplini decizia justiţiei. În opinia sa, se va încerca tărăgănarea cazului în instanţele superioare. 'Bani nu sunt, însă dacă va fi necesar se va plăti. Astăzi se face totul pentru ca Timoşenko să rămână la închisoare', subliniază politologul.

Înainte, analiştii ucraineni prognozau modificarea situaţiei după formarea noului guvern: se spunea că liderii de la Kiev vor fi nevoiţi să-şi restabilească relaţiile cu Occidentul, cel puţin pentru obţinerea de credite şi, din acest motiv, lui Ianukovici i se va sugera importanţa eliberării Iuliei Timoşenko. Astăzi, însă, experţii sunt convinşi că guvernul va fi condus de oameni din anturajul apropiat al lui Ianukovici, care nu îl vor mai irita pe şeful statului cu asemenea probleme. Mai mult decât atât, pe culoare a început să se vorbească despre posibila reorientare a politicii externe a Ucrainei în vederea apropierii de Uniunea Vamală, ai căror reprezentanţi nu formulează pretenţii politice precum eliberarea Iuliei Timoşenko.

'Problema este cum se vor comporta oligarhii ruşi, inclusiv cei din anturajul preşedintelui. Lor nu le plac cererile formulate de Occident, dar şi mai mult nu le place să-i recunoască pe concurenţii ruşi în sfera businessului. Adică, ei se tem de Rusia cu mult mai mult decât de UE şi SUA', subliniază Serghei Taran, care nu exclude ca până la alegerile prezidenţiale din 2015 oligarhii ucraineni să încerce o împăcare cu Occidentul. În acest context sunt posibile schimbări în soarta Iuliei Timoşenko.