Bodu: Cum va fi acoperit deficitul creat de reducerea TVA? Urmează Jihadul, cel precedent al ANAF a fost doar un test

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu (Mihuţ Savu / Epoch Times)

Cum săptămâna ne-a fost ocupată de fuga lui Ponta, manevrele lui Oprea şi desemnarea lui MRU la SIE, nici nu am băgat de seama că Parlamentul a decis, în unanimitate, reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19% - o măsură din categoria populismului de dreapta, pe care l-am anticipat, a declarat sâmbătă fostul şef ANAF, Sebastian Bodu.

"Probabil că, dacă Ponta nu îşi dă demisia, vor mai urma şi alte măsuri populiste, de stânga sau de dreapta, fără limită. O să spuneţi că orice reducere de fiscalitate e bună. Fals. Orice reducere de fiscalitate sustenabilă este bună. 5 puncte procentuale în minus la TVA este o reducere nesustenabilă, iar la aceasta se adaugă şi celelalte reduceri (cota redusă de TVA la alimente) sau eliminări de taxe. Nesustenabilitatea vine din faptul că aşteptata creştere a consumului pe seama reducerii impozitării lui indirecte nu poate compensa deficitul bugetar creat, TVA fiind principala componentă a creanţelor bugetare.

Aşadar vor trebui fie reduse cheltuielile publice, fie găsită o altă resursă bugetară. Reducerea cheltuielilor publice se va face negreşit pe seama investiţiilor statului (cheltuielile de capital), care se vor opri de tot, dar nu va fi suficient nici pe departe şi, oricum, erau reduse la minim. Nu mai dezvolt care sunt efectele opririi investiţiilor statului (infrastructură, efect de antrenare etc.), că deja e la rubrica "şi altele". Deci vor trebui reduse şi cheltuielile curente, unde principala pondere o au salariile bugetarilor. Este adevărat că România are un aparat birocratic supradimensionat, dar acesta nu poate fi redus peste noapte", a explicat Sebastian Bodu.

Fostul europarlamentar a arătat că, pentru reducerea aparatului birocratic, este nevoie de o creştere puternică a gradului de informatizare - de care ne-am bătut joc 25 de ani, prin achiziţii de softuri incompatibile între diverşii utilizatori şi prin şpăgile care au mărit preţurile de achiziţie - informatizare care presupune nu doar analiză profesionistă, ci şi un guvern dispus să îşi asume disponibilizări masive în sectorul bugetar sau tăieri de salarii, cu costurile electorale aferente.

"Desigur că cei de dreapta vor fi încântaţi de reducerea aparatului funcţionăresc şi nici nu le-ar păsa că cei disponibilizaţi masiv nu au cum să fie absorbiţi în economia privată (asta presupunând că, prin absurd, ar urma concedieri colective) şi, deci, disponibilizarea lor ar crea o problemă socială. Dacă ducem principiul la extrem, putem susţine un stat liberal 100%, fără taxe, în care fiecare îşi plăteşte singur asistenţa socială, poliţia, educaţia, pensia privată etc", a continuat fostul şef ANAF.

Cealaltă cale de a acoperi deficitul bugetar este, în opinia lui Sebastian Bodu, fie mărirea ratei de impozitare (adică creşterea altor impozite sau introducerea unora noi), fie mărirea bazei de impozitare. Actualul guvern a anunţat că va compensa deficitul creat printr-o accentuare a "luptei împotriva evaziunii fiscale", aşadar nu se va produce nicio creştere a ratei de impozitare (ar fi fost nu doar absurd, ci şi imposibil, nicio altă sursă bugetară neputând compensa TVA).

"Ce înseamnă accentuarea luptei împotriva evaziunii fiscale în acest context, în care trebuie acoperit Uriaşul deficit bugetar creat? Dacă nu ştiţi, am să vă traduc: un jihad al controalelor statului, cel precedent al ANAF fiind doar un test. Aşadar acum vor urma valuri de amenzi abuzive, decizii de impunere fără suport legal şi sesizări penale pentru prejudicii imaginare, date nu doar cu răutate, ci şi cu disperare. Din păcate efectele vor fi perverse, adică o contracţie a economiei private, care nu va putea face faţă şarjelor de controale, contracţie care va contracara efectele - oricum insuficiente - ale creşterii consumului datorate reducerii TVA", a subliniat Sebastian Bodu.

Ultima modalitate de acoperire temporară a deficitului bugetar este, desigur, prin împrumuturi. Este adevărat că România are un grad redus de îndatorare publică, în comparaţie cu SUA, Germania, Italia sau Japonia, dar acestea sunt economii solide, care pot duce o datorie publică de 100%.

"Economia noastră nu va face faţă creşterii gradului de îndatorare, însoţită de creşterea pe măsură a costurilor împrumuturilor (dobânzile din ce în ce mai mari, proporţionale cu noile riscuri). În plus, desigur, împrumuturile trebuie restituite. O să spuneţi, cei de dreapta, că birocraţii ăia de la FMI, CE sau CF, care stau în birouri şi nu cunosc economia reală sunt nişte idioţi cu diplomă, că ştim noi mai bine ce e sustenabil şi ce nu, după modelul grecesc.

Dacă pe greci se chinuie să îi salveze pentru că sunt în zona euro, pe noi ne vor lăsa în plata Domnului, să ne descurcăm singuri (plus amenzile de la CE pentru deficit excesiv), ceea ce vom face aşa cum am făcut-o de 1000 de ani, vorba lui Ion Băieşu, bătându-ne cu turcii, în timp ce occidentalii vor fi construit catedrale alea, cu menţiunea că acum turcii au o rată de creştere a economiei de invidiat, aşa că vom rămâne să ne batem cu noi înşine. Şi, desigur, să otrăvim fântânile", a mai precizat Sebastian Bodu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.