Benjamin Netanyahu anunţă planuri de anexare a Văii Iordaniei din Cisiordania

Premierul israelian Benjamin Netanyahu
Premierul israelian Benjamin Netanyahu (Getty Images)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi-a anunţat marţi intenţia de a anexa Valea Iordaniei, o zonă întinsă din Cisiordania ocupată, în cazul în care câştigă alegerile ce vor fi organizate peste doar o săptămână.

Valea Iordaniei reprezintă aproape 30 la sută din teritoriul Cisiordaniei.

Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, a declarat că „toate acordurile semnate cu Israelul şi obligaţiile care decurg din acestea ”ar fi terminate” dacă Netanyahu îşi va continua planul.

Israelul a ocupat Cisiordania în războiul din 1967, iar palestinienii, care au semnat acorduri de pace provizorii cu Israelul în anii 90, care includ cooperarea în domeniul securităţii, încearcă să includă zona într-un viitor stat.

Comentatorii politici consideră declaraţia lui Netanyahu, făcută în timpul unui discurs transmis în direct pe principalele canale israeliene de TV, ca pe o încercare de a captura sprijinul rivalilor de extremă dreapta care susţin anexarea coloniilor evreieşti în Cisiordania.

„Astăzi îmi anunţ intenţia ca după înfiinţarea unui nou guvern, să facem astfel încât Israelul să devină suveran în Valea Iordaniei şi nordul Mării Moarte”, a declarat Netanyahu, numind zona „graniţa estică a Israelului“.

Netanyahu consideră că acest pas poate fi făcut „imediat după alegeri, dacă primesc un mandat clar pentru a face acest lucru de la dvs., cetăţenii Israelului”.

Miniştrii de externe ai Ligii Arabe au condamnat planul lui Netanyahu, spunând că ar submina orice şansă de progres către pacea israeliano-palestiniană.

Aproximativ 65.000 de palestinieni şi 11.000 de colonişti israelieni trăiesc în Valea Iordaniei şi în nordul Mării Moarte, potrivit grupului israelian pentru drepturile omului BTselem.

Principalul oraş palestinian este Ierihonul, cu aproximativ 28 de sate şi comunităţi mai mici de beduini.

După alegerile neconcludente din aprilie, Netanyahu încearcă să deţină în continuare puterea, şi promite că va anexa toate aşezările pe care Israelul le-a stabilit în Cisiordania.

El însă a afirmat că un plan mai larg poate dura mai mult timp şi că necesită „coordonare maximă” cu Washingtonul, aliatul apropiat al Israelului. „Din respect pentru preşedintele Trump şi multă credinţă în prietenia noastră, voi amâna aplicarea suveranităţii până la definitivarea planului politic al preşedintelui”, a spus el, referindu-se la o propunere mult aşteptată a Washingtonului pentru pacea israeliano-palestiniană.

Se speră că planul american va fi prezentat imediat după ce Israelul va merge la urne la 17 septembrie.

Netanyahu, şeful partidului de dreapta Likud nu a reuşit să formeze o coaliţie de guvernare în urma unui scrutin naţional în aprilie.

„În acest moment nu există nicio schimbare în politică Statelor Unite”, a declarat un oficial al administraţiei Trump atunci când a fost întrebat dacă Washingtonul a susţinut anunţul lui Netanyahu.

„Vom publica viziunea noastră pentru pace după alegerile israeliene şi vom căuta cea mai bună cale de a aduce securitate, oportunitate şi stabilitate îndelungate în regiune”.

Jared Kushner, ginerele lui Trump şi consilierul principal al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, a declarat la începutul lunii mai că speră ca Israelul să examineze viitoarea propunere de pace a preşedintelui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, înainte de „a continua orice plan” de a anexa aşezările din Cisiordania.

Într-un interviu acordat New York Times în iunie, ambasadorul Statelor Unite în Israel, David Friedman, a declarat că „în anumite circumstanţe” Israelul are „dreptul de a păstra o parte, dar în niciun caz toată Cisiordania, potrivit Reuters.

Hanan Ashrawi, înalt funcţionar al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei, a declarat pe Twitter după anunţul lui Netanyahu că liderul israelian urma să impună un „Israel mai mare asupra întregii Palestine istorice şi (să desfăşoare) o agendă de curăţare etnică”. „Toate înţelegerile au căzut. Agresiune periculoasă. Conflict perpetuu”, a scris aceasta.

Discuţiile de pace israeliano-palestiniene s-au prăbuşit în 2014, iar palestinienii au catalogat propunerea lui Trump ca fiind moartă chiar înainte de a fi făcută publică, motivând că politica administraţiei americane este pro-Israel.

În martie, chiar înaintea alegerilor israeliene, Trump - într-o mişcare considerată un sprijin politic acordat premierului Benjamin Netanyahu - a recunoscut anexarea israeliană din 1981 a Înălţimilor Golan, zonă capturată de la Siria în conflictul din 1967.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe