Avocatul Poporului din Moldova: În 2018, situaţia drepturilor omului a continuat să se degradeze

Mihail Cotorobai prezentând Raportul pentru 2017 în Parlamentul de la Chişinău
Mihail Cotorobai prezentând Raportul pentru 2017 în Parlamentul de la Chişinău (parlament.md)

Situaţia drepturilor omului în Republica Moldova nu s-a îmbunătăţit, iar în unele domenii chiar s-a înrăutăţit, constată Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, în Raportul pentru anul 2018 cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Ombudsmanul a atenţionat vineri, 19 aprilie, în cadrul prezentării raportului despre o degradare continuă, în anul trecut, a stării de lucruri în ceea ce priveşte accesul la justiţie, libertatea de exprimare, respectarea drepturilor deţinuţilor, de a alege şi a fi ales, referindu-se la anularea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de primar în Chişinău.

În opinia lui Mihail Cotorobai, în 2018 nu s-a îmbunătăţit nici starea de lucruri privind accesul la informaţii. Persoanele, jurnaliştii sau reprezentanţii societăţii civile au întâmpinat continuu dificultăţi în obţinerea informaţiilor de interes public iar dreptul la sănătate a fost unul dintre cele mai puţin respectate.

„Nerespectarea condiţiei obţinerii acordului informat al pacientului; nerespectarea eticii profesionale de către medici; lipsei de informare corectă; comunicarea defectuoasă medic-pacient; lipsa discreţiei în timpul acordării asistenţei medicale (confidenţialităţii); accesul limitat la tratament specializat; calitatea scăzută a serviciilor medicale; accesul limitat la asigurarea tratamentelor costisitoare; lipsa cadrului legal cu privire la malpraxis ş.a.”, se mai arată în raport.

În concluzie, Avocatul Poporului a recomandat autorităţilor printre multe altele să asigure realizarea libertăţii întrunirilor fără restricţii nejustificate şi obstacole asigurându-se că organizatorii şi participanţii la întruniri nu se confruntă cu acte de intimidare, inclusiv interferenţe din partea poliţiei înainte de organizarea întrunirilor.

Să sporească competenţa profesională a sistemului judiciar, pentru a îmbunătăţi motivarea deciziilor adoptate, să ţină cont de recomandările partenerilor de dezvoltare privind realizarea dreptului la vot, să adopte în regim de urgenţă setul proiectelor de legi cu privire la crimele de ură şi prejudecată, să implementeze măsuri de asigurare a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială etc.