Analist britanic: ”Sunt sceptic că Noul Drum al Mătăsii are sens din punct de vedere comercial” (interviu)

Palatul Parlamentului, Ediţia III-a Forumului Bucharest 2014. În imagine, Ian Bond, Director of Foreign Policy, Centre for European Reform in London
Palatul Parlamentului, Ediţia III-a Forumului Bucharest 2014. În imagine, Ian Bond, Director of Foreign Policy, Centre for European Reform in London (Epoch Times România)

Prezent ca invitat la Bucharest Forum, Ian Bond, director al Afacerilor Externe la Centrul pentru Reformă Europeană din Londra, a explicat într-un amplu interviu acordat Epoch Times care sunt barierele în calea Noului Drum al Mătăsii, de ce Rusia şi China au interese divergente în Asia Centrală şi ce vrea să facă Putin în continuare în Ucraina.

Epoch Times: Aţi susţinut că factorul politic blochează proiectul Noul Drum al Mătăsii. Ce oportunităţi şi obstacole vedeţi pentru această iniţiativă?

Ţările care ar trebui să se implice au interese diferite. Unele vor să se integreze în UE; altele sunt apropiate de China, iar altele, precum Kazahstanul, vor să menţină un echilibru între relaţiile cu UE, Rusia şi China. Pe fundal avem Rusia, care nu este deloc entuziasmată de ceea ce ea percepe ca o interferenţă a altor ţări în sfera ei privilegiată de influenţă. Prin urmare există obstacole politice majore în calea Noului Drum al Mătăsii. Eu îmi pun întrebarea dacă acest proiect chiar are sens din punct de vedere economic pentru ţările de pe această rută. Au deja relaţii comerciale puternice cu China şi fac comerţ cu UE. Dacă Noul Drum al Mătăsii facilitează comerţul, nu este un lucru rău, dar cred că este un lucru în care guvernele ar trebui să investească foarte mulţi bani doar dacă mediul privat spune că are sens din punct de vedere comercial. Iar eu sunt sceptic în această privinţă.

Dată fiind confruntarea dintre euroasianismul propovăduit de Dughin şi europenizarea promovată de UE, cât şi conflictul din Ucraina, este Noul Drum al Mătăsii o utopie?

Nu ştiu ce înţelege Dughin prin euroasianism, pentru că sensul variază de la un articol la altul - dacă se opreşte la Varşovia, la Paris, sau dacă include fosta URSS sau doar părţile ocupate de vorbitori de rusă. Ce pot spune este ca Uniunea Euroasiatică va avea tarife vamale externe mari şi va include probabil în viitor şi Kârgâzstan, Tadjikistan sau Armenia, iar asta va crea probleme pentru proiectul Drumului Mătăsii în special în Asia Centrală. Este greu de spus cum vor păstra comerţul liber cu China şi simultan să fie legaţi într-un spaţiu economic rusesc, menit să scoată China din ecuaţie. În timp, aceste state vor trebui să aleagă între Rusia şi China.

Aţi afirmat despre China că este o putere pro-status quo. Mulţi analişti au avertizat însă că Beijingul ar putea prelua modelul Moscovei pentru a schimba ordinea şi graniţele în propria regiune...

Aş vrea să fac o distincţie între acţiunile chineze în Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est, care provoacă status-quo-ul şi poziţia ei în Asia Centrală, unde China este mai interesată de menţinerea stabilităţii acestor state decât Rusia. Moscova are interesul de a ţine ţările acestea suficient de instabile încât să se uite către Rusia pentru garanţii de securitate. Putin foloseşte şi ruşii din nordul Kazahstanului într-un mod care autorităţilor li se pare destabilizator, iar în trecut a susţinut mişcări în Kârgâzstan împotriva altor mişcări interne pentru a destabiliza. China are interesul de a păstra Asia Centrală stabilă datorită preocupărilor proprii pentru stabilitatea provinciei sale Xinjiang.

Vrea Putin o transnistrizare a Ucrainei?

Nu ştiu ce vrea Putin. Cred că vrea să ia cât poate din Ucraina, iar asta va depinde de cum reacţionează restul lumii. Într-un fel deja avem o Transnistrie în Ucraina de Est în zonele ocupate de trupele ruse sau pro-ruse. Este greu de spus cum va putea guvernul de la Kiev să recâştige controlul asupra acestor teritorii pe termen scurt. Dar este posibil să avem scenarii şi mai negative - Rusia să-şi reia ofensiva la primăvară în estul şi sudul Ucrainei. Situaţia este foarte periculoasă. Pe termen scurt, Rusia ar putea încerca să taie accesul Ucrainei la Marea Azov prin preluarea controlului asupra portului Mariupol şi stabilirea unui pod către Crimeea. Este clar că Rusia are o mare problemă cu aprovizionarea Crimeei pentru că nu există nicio cale de acces pe uscat, iar atunci când vremea este proastă, este dificil de traversat strâmtoarea. Construirea unui pod va dura mult şi va costa Rusia.

Ce impact are conflictul din Ucraina asupra securităţii R. Moldova şi a României?

Nu cred că Rusia va căuta să lege Transnistria de Donbas, via Odessa, deşi acesta a fost planul iniţial. Dacă forţele armate ucrainene din Est s-ar fi predat atât de uşor precum cele din Crimeea, ruşii ar fi mers înainte. Dar în actualul context, în care numărul celor răniţi creşte, nu cred că ar lansa un atac militar îndreptat spre Odessa.

Uniunea Eurasiatică va avea tarife vamale externe mari şi va include probabil în viitor şi Kârgâzstan, Tadjikistan sau Armenia, iar asta va crea probleme pentru proiectul Drumului Mătăsii în special în Asia Centrală. Este greu de spus cum vor păstra aceste ţări comerţul liber cu China şi simultan vor fi legate într-un spaţiu economic rusesc, menit să scoată China din ecuaţie.

Pe de altă parte, cred că marea slăbiciune a R. Moldova este internă. Urmează alegeri, Partidul Comuniştilor este foarte puternic şi are o solidă susţinere financiară de la Moscova. Mai mult, ruşii pot închide robinetul de gaz Moldovei. Ca urmare, cred că întrebarea cheie pentru R. Moldova este dacă îşi poate menţine orientarea europeană prin rămânerea guvernului pro-european la putere după alegeri. Şi dacă ţări precum România pot furniza gaz R. Moldova pentru a o ajuta să supravieţuiască iarna.

Se tot vorbeşte despre oportunităţile derivate din criza ucraineană pentru România. Credeţi că ţara noastră va conta mai mult în UE alături de Polonia?
Până acum, România n-a fost o voce sonoră în discuţiile pe tema Ucrainei. Dat fiind că aveţi o graniţă cu Ucraina şi sunteţi preocupaţi pentru R. Moldova, sunt surprins de asta. Este o oportunitate în sensul că România are experienţa aderării la UE şi o poate împărtăşi cu Ucraina, Moldova şi Georgia.

Aţi afirmat, aici, la Bucharest Forum, că sancţiunile economice impuse Rusiei nu sunt o soluţie în sine. Care a fost impactul acestora şi care ar fi soluţia?

Sancţiunile au avut ceva impact. Contramăsurile luate de Rusia au avut consecinţe mult mai negative pentru cetăţeanul rus mediu decât cele impuse de UE. Ca urmare a interzicerii importului de produse alimentare din UE, inflaţia a crescut considerabil, iar consumatorul rus plăteşte mai mult pentru hrană. Totuşi aceste măsuri nu i-au afectat încă popularitatea lui Putin.
Ce poate face UE este să-şi respecte propriile reguli şi să nu permită Gazprom să opereze în afara condiţiilor de concurenţă pe piaţa europeană de gaz. Dacă banii ruseşti sunt depozitaţi în bănci europene, trebuie să se asigure că nu sunt bani furaţi şi spălaţi de statul rus în Europa de Vest.

Cum se explică noua apropiere dintre Rusia şi Ungaria? Ce interese au cele două ţări în această cooperare?

Există motive de îngrijorare. Orban este un populist, cu un mandat puternic obţinut la ultimele alegeri, dar preocuparea sa pentru comunităţile maghiare din ţările vecine îl duce într-o direcţie periculoasă şi destabilizatoare pentru aceste state.

Se poate face o paralelă între retorica lui Orban şi cea a lui Putin privind minorităţile de peste hotare, dar din fericire premierul ungar n-a încercat încă să facă ce a făcut Putin în Ucraina. Totuşi există îngrijorare. Chiar fostul premier polonez Donald Tusk se arăta preocupat de faptul că Orban foloseşte acelaşi limbaj în privinţa minorităţilor ca Putin înainte de invazia Crimeei.

Ian Bond este director al Afacerilor Externe la Centrul pentru Reformă Europeană din Londra.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii