Ambiţiile globale ale Chinei prind contur. Structura AIIB este dezvăluită. Germania promite suport total

China se află în mijlocul unei campanii impetuoase de extindere a dominaţiei sale economice şi politice pe scena mondială în detrimentul SUA. Două piese critice ale puzzle-ului pentru Beijing sunt fondul de 40 de miliarde de dolari pentru proiectul numit Drumului Mătăsii, menit să proiecteze soft-powerul chinez în ţări în curs de dezvoltare şi cei 50 miliarde de dolari pentru Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură (AIIB), gândit ca alternativă la World Bank.

Fondul Drumul Mătăsii este susţinut de rezervele valutare ale Chinei, Banca de Export-Import a Chinei şi Banca de Dezvoltare a Chinei şi urmăreşte creşterea randamentului investiţiilor de capital (ROIC) pentru întreprinderile de stat chinezeşti prin investirea în proiecte de infrastructură din ţări în curs de dezvoltare din întreaga lume.

AIIB la rândul său, este finanţat de 57 de ţări membre fondatoare (cărora SUA, Canada şi Japonia nu li s-au alăturat) şi va servi la ruinarea instituţiilor multilaterale tradiţional dominante (World Bank în principiu, dar şi altele) care au rămas în urmă, după numeroasele greşeli ale Washington-ului.

În timp ce China îşi construieşte propriile sale instituţii multilaterale, Beijingul a fost dornic să alunge ideea că urmăreşte să înlocuiască ordinea Bretton Woods cu propriul brand de hegemonie de Est, şi, se poate pune la îndoială cu siguranţă gradul în care obiectivele Chinei sunt înrădăcinate într-o înclinaţie pură de bunăvoinţă faţă de naţiuni care au nevoie de investiţii active fixe.

Publicaţia Wall Street Journal oferă mai multe despre structura AIIB:

Din structura de vot a băncii decurge faptul că puterea va fi deţinută de China, cel mai mare acţionar. China s-a oferit să renunţe la puterea de veto categoric în operaţiunile zilnice, ceea ce a ajutat la câştigarea unora dintre membrii fondatori de bază.

Articolele constitutive au fost convenite la o reuniune a celor 57 de ţări membre fondatoare ale băncii luna trecută, cerând ca Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură (AIIB) să fie supravegheată de un consiliu de administraţie ai căror directori sunt nerenumeraţi şi nerezidenţi, spre deosebire de Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB).

Noua bancă, care va avea sediul central în Beijing şi va folosi limba engleză ca limbă de operare, va fi deschisă tuturor pentru licitarea proiectelor, spre deosebire de ADB, care limitează contractele la ţările membre, în conformitate cu o copie a actului examinat de Wall Street Journal.

Conform unui articol ZeroHedge, David Dollar, un senior fellow de la Brookings Institution şi Banca Mondială şi oficial american al Trezoreriei în China, care a oferit consultanţă neremunerată pentru noua bancă "China a beneficiat foarte mult de pe urma organizaţiilor multilaterale existente, dar a fost, de asemenea, frustrată pentru că ele nu au crescut ponderea China şi a altor pieţe în curs de dezvoltare, şi că acestea sunt de multe ori lente şi birocratice".

Cel puţin 75% din voturi sunt rezervate pentru membrii din regiunea Asia-Pacific, oferind ţărilor asiatice mici un cuvânt mai mare de spus decât au în alte organizaţii globale.

Se aşteaptă ca Banca să menţină un personal redus, potrivit analiştilor şi cele apropiaţi băncii, comparativ cu Banca Mondială, care are peste 12.000 de angajaţi şi consultanţi. Funcţionarea fără un consiliu de administraţie rezident ar trebui să economisească banii şi să diminueze fricţiunile în luarea deciziilor.

Germania, una dintre naţiunile europene care au aderat la AIIB după ce Marea Britanie a a deschis porţile membrilor AIIB angajându-se să adere la bancă - ignorând Washingtonul - va deveni cel de-al patrulea mare acţionar, demonstrând uşurinţa cu care occidentalii aderă la o instituţie financiară creată de cea mai netransparentă putere a lumii.

Conform Reuters: "Germania intenţionează să aibă o participaţie de 4,1 la sută din noua bancă AIIB condusă de China, aceasta făcându-o cel de-al patrulea mare acţionar, potrivit unui proiect de document al Ministerului de Finanţe".

Un total de 57 de ţări, printre care Marea Britanie, Franţa şi Iran, s-au alăturat AIIB, care este considerată un rival al Băncii Mondiale dominată de Occident şi un factor major în răspândirea "soft power-ului" Chinei.

AIIB a fost lansată la Beijing anul trecut pentru a sprijini "investiţiile în Asia" în domeniul transporturilor, energiei, telecomunicaţiilor şi altor infrastructuri. Este de aşteptat ca articolele constitutive ale acordului să fie gata pentru semnare la sfârşitul lunii iunie.

Germania ca cel de-al patrulea mare acţionar va oferi credit de cca 100 de miliarde de dolari, după China, India şi Rusia. Aceasta intenţionează să contribuie cu aproximativ 900 de milioane de dolari în perioada 2016-2019 şi să câştige 3,6 miliarde de dolari în garanţii începând din 2016, conform documentului.

Datorită AIIB, SUA se confruntă cu o imensă ameninţare a poziţiei sale în cadrul ordinii economice mondiale, lucru considerat o răsplată pentru griparea sistemului economic odată cu introducerea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului, în ciuda nerespectării multor prevederi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.